Asociația Șomuzul: „Către noii parlamentari de Suceava şi către mass-media”



Către noii parlamentari de Suceava şi către mass-media,

Subsemnaţii, conform tabelelor înregistrate la Asociaţia ŞOMUZUL sub nr. 121/18 decembrie
2016, membri ai acestei asociaţii, vă semnalăm nemulţumirile noastre cu privire la nerespectarea Constituţiei României, a dreptului fundamental la proprietate şi a dreptului de acces la o instanţă, deoarece aproximativ 500 de familii din Rădăşeni (şi peste 1.000 de cetăţeni din localităţi învecinate) nu mai au niciun beneficiu, de peste 10 ani, de pe urma terenurilor, pe care le deţinem, cu acte, încă din anul 1991.

Terenurile noastre, preluate abuziv de CAP-uri în anul 1962, au fost administrate piscicol de Intreprinderea Piscicolă Botoşani, apoi de Intreprinderea Piscicolă Suceava, transformată în S.C. Piscicola S.A. Fălticeni. Începând din anul 2000, o parte dintre terenurile agricole-amenajări piscicole este administrată de S.C. Pescofal S.R.L. Fălticeni (aproximativ 33 hectare deţinute de rădăşeneni, 242 hectare în total), transformată pe structura Fermei Moara din cadrul S.C. Piscicola S.A. Fălticeni. Cealaltă parte, cea mai importantă ca suprafaţă (peste 250 hectare), dintre terenurile deţinute de rădăşeneni sunt administrate de S.C. Pescoliv S.R.L. Fălticeni, societate-căpuşă a S. C. Piscicola S.A., înfiinţată cu puţin timp înainte de declanşarea procesului de faliment a acesteia din urmă.

Până în anul 2003, deţinătorii de teren – ale căror drepturi au fost validate în anul 1991, înainte de adoptarea Constituţiei României din acel an, pe baza Legii nr. 18/1991, prin hotărâri ale Comisiei judeţene de fond funciar Suceava (de ex. HCJ nr.13.055/1991, pentru Rădăşeni) rămase în vigoare şi la această dată – au primit câte un kilogram de peşte, slab calitativ, pe fiecare ar de teren. În acest scop, se înaintau anual tabele, de către Primăria comunei Rădăşeni, către societatea piscicolă, pe baza adeverinţelor de proprietate sau a titlurilor de proprietate, eliberate pentru aproximativ 80% dintre beneficiari. Eliberarea titlurilor a fost stopată în anul 2002.

Înainte de aceasta, piscicultorii din Fălticeni – din al căror Consiliu de administraţie a făcut parte şi deputatul (actualul senator) Ioan STAN, până în anul 2003, când i-a lăsat locul vărului său din Forăşti, Costică ŞTEFĂNESCU – au predat cea mai mare parte a terenurile noastre, fără întocmirea balanţei terenurilor, fără înştiinţarea comisiilor locale, deci cu încălcarea ordonanţei de înfiinţare a A.D.S., către Agenţia Domeniilor Statului, condusă la Suceava de un apropiat al deputatului, tot din Forăşti. Pentru cealaltă parte a terenurilor, a intrat pe fir Direcţia Apelor Bacău, profitând de complicitatea subinginerului Florin BOERU, de loc din Oneşti, subprefect de Suceava, până în anul 2000. Direcţia Apelor a iniţiat şi un proces, în lipsa deţinătorilor de teren şi a comisiilor comunale, prefectul de atunci, Ioan CUŞNIR, achiesând pe ascuns la pretenţiile reclamatei. Instanţa şi-a declinat competenţa în favoarea Comisiei judeţene de fond funciar care urma să stabilească situaţia acţionarilor şi amplasamentul suprafeţelor de teren care urmau a se retroceda.

În anul 2003, cu acordul Ministerul Agriculturii – prin secretarul de stat Petre DAEA, un apropiat al lui Adrian NĂSTASE – rădăşenenii au fost convinşi să încheie contracte de arendă cu o societate aflată în incapacitate de plăţi, S.C Piscicola S.A. Fălticeni, pentru care fiscul ceruse deja insolvenţa (deci nu mai putea să plătească arenda), la Tribunalul Suceava, într-un dosar ajuns pe masa soţiei unui apropiat, pe atunci, al deputatului.

La acea dată, deputatul Ioan STAN prezenta în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, modul în care s-a procedat în judeţul Suceava, arătând că pentru rezolvarea situaţiilor întâlnite aici s-a operat în trei moduri: suprafeţele au rămas la Compania de pescuit, s-au acordat despăgubiri, s-au acordat terenuri în echivalent. Acesta este un neadevăr, pentru că nu s-a rezolvat, de fapt nimic. Iar din acel moment, deputatul Stan, care urmează să depună jurământ ca senator, după aceste alegeri, bagă beţe în roate proprietarilor, încercând să modifice, în mai multe rânduri, legile proprietăţii, ale arendei, ale pisciculturii, de fiecare dată în defavoarea noastră şi în favoarea foştilor colegi din piscicultura fălticeneană. Exemple sunt multe, dar ne oprim doar la două, cele mai recente: interpelările din 21.04.2016 şi din 08.06.2016 adresate Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin care se interesează de privatizarea amenajărilor piscicole, inclusiv a terenurilor proprietate publică a statului.
Nicio interpelare, nicio iniţiativă legislativă, nici măcar a adresă prin care să ceară punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti definitive (şi irevocabile, după caz) obţinute de Asociaţia ŞOMUZUL.

Le vom enumera, succint, pe cele mai importante:

- Sentinţa nr.422/20 octombrie 2006 (dosar nr.31/F/2005) a Tribunalului Suceava, prin care ni s-a recunoscut calitatea de creditori, alături de ADS, care a solicitat creanţa pentru aproximativ 190 hectare de pe raza municipiului Fălticeni, zona parcului „Nada Florilor”. Din păcate, creditorii chirografari nu pot obţine creanţe, potrivit legii, decât după ce statului i se plătesc toate datoriile. Iar în acest proces, Piscicola a rămas datoare la fisc cu circa 400.000 lei (4 miliarde ROL). Tot din păcate, acele contracte de arendă nu au fost înregistrate la Primăria comunei, deci sunt nule, aşa cum prevede Legea privind arendarea – deci am fost în imposibilitatea, încă din start, de a formula cereri având ca obiect de activitate pretenţii, aşa cum au putut să facă bosâncenii cu contracte valabile până în anul 2008.

- Decizia civilă nr. 2135/10.12.2009 a Tribunalului Suceava (dosar nr. 2913/86/2009), prin care Asociaţia ŞOMUZUL a reuşit ceea ce nu au putut comisiile comunale de fond funciar din Bosanci şi din Horodniceni, adică să anuleze hotărârea Comisiei judeţene conduse de Orest ONOFREI, un apropiat al fostului ministru Gheorghe FLUTUR, prin care ni se acordau terenuri la schimb, în locul vechilor amplasamente, la zeci de kilometri distanţă de comună, la Horodnic, Gălăneşti, Dorneşti, Bălcăuţi ş.a. De menţionat că în acest proces a intervenit şi Direcţia Apelor ”Siret” – Bacău, cererea sa fiind respinsă irevocabil, iar judecătorii reţinând că hotărârea de validare nr. 13.055/1991 a Comisiei Judeţene de fond funciar Suceava este în vigoare şi că se impune aplicarea ei cu celeritate.

- Sentinţa civilă nr. 1602/27 iunie 2011, pronunţată în rejudecare de Judecătoria Fălticeni (dosar nr.3930/227/2010), prin care amplasamentul, care trebuia stabilit de comisiile de fond funciar, a fost stabilit de instanţă, pentru că autorităţile publice s-au făcut că nu înţeleg ce trebuie să facă în urma hotărârilor anterioare, aşa că n-au făcut chiar nimic. Astfel, Comisia comunală de fond funciar Rădăşeni a fost obligată la punerea în posesie pe vechiul amplasament, atât pentru terenurile de la Acumularea Şomuz II – Moara, cât şi pentru cele preluate de ADS şi trecute pe la Compania naţională piscicolă şi pe la ANPA Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

De această dată, comisia locală a fost cea care a înţeles mai greu ceea ce avea de făcut, în plus neprimind sprijin de la Prefectură sau de la ANPA şi ADS. După zeci de memorii către instituţiile statului sau către partidele politice şi către parlamentari, Asociaţia ŞOMUZUL a cerut Judecătoriei Fălticeni şi a obţinut, prin Încheierea de şedinţă din 21.10.2014, investirea hotărârii cu formulă executorie (dosar nr. 11288/314/2014), Primăria privind somaţii repetate.

Totodată, prin adresa nr. 154833/14.05.2012, DGFP Suceava-AFPCM ne-a informat că, în urma memoriilor noastre, curţile-construcţii de la Bechet şi cele de lângă Casa Cristea nu vor mai fi scoase la licitaţie de această instituţie, aşa cum dorea conducerea S.C. Pescoliv S.R.L. Fălticeni, cu mari datorii la Banca Transilvania. În schimb, terenuri similare de la Forăşti au fost vândute.

- Decizia civilă nr.1014/30 septembrie 2016, în dosarul nr. 2973/227/2015, Tribunalul Suceava a hotărât, irevocabil, la cererea noastră, că trebuie să ni se plătească o penalitate în cuantum de 500 lei/zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 1602/27.06.2011 a Judecătoriei Fălticeni, adică până la punerea efectivă în posesie cu terenurile agricole-amenajări piscicole. În acest proces, în primă instanţă, Judecătoria Fălticeni a cerut Comisiei judeţene de fond funciar Suceava, dar şi celor două instituţii cu sediul în Bucureşti, ANPA şi ADS, să comunice, în scris, modul în care au sprijinit Comisia comunală Rădăşeni pentru aplicarea hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile. Tribunalul Suceava a reţinut, în condiţiile în care operaţiunile de punere în posesie trebuiau încheiate până în luna ianuarie a anului 2001, potrivit Legii nr. 1/2000, şi în care terenurile care s-au aflat în administrarea Piscicolei S.A. sunt prevăzute în anexa la Legea nr. 268/2001, că pârâta nu s-a implicat activ în urgentarea procedurii de trecere a terenurilor în domeniul privat şi la dispoziţia sa, prin demersuri repetate către toate autorităţile implicate, chiar prin acţionarea lor în judecată. Au lipsit, aşadar, demersuri consistente care să facă credibilă poziţia Comisiei comunale Rădăşeni, precum că ar fi încercat în mod real, dar fără succes, să pună în executare sentinţa nr. 1602/2011.
Prin urmare, în mod corect, a constatat Tribunalul Suceava inacţiunea autorităţilor.

Şi în mod incorect, din dorinţa de a difuza rapid ştirea – ceea ce este scuzabil, până la urmă, câteva ziare/site-uri judeţene sau naţionale, ca Obiectiv şi adevărul.ro, au făcut publice doar calculele pe care le-a făcut primarul comunei, cu privire la suma pe care ar trebui să o plătească, asociaţiei, Comisia comunală. În presă nu au fost prezentate şi calculele noastre, de felul:
290 hectare (aprox.) = 29.000 ari. Dacă înmulţim cu 1kg peşte pe ar, adică cu minimum 7 lei (preţul pieţei), obţinem 203.000 lei (pe an). Înmulţit cu numărul minim de ani în care deţinătorii de teren n-au primit niciun beneficiu, adică cu 10, fac 2.030.000 lei, adică peste 20 miliarde lei vechi, ceea ce reprezintă o sumă substanţial mai mare decât cea rezultată din calculele Comisiei comunale.
Aşa că nu de autorităţilor ar trebui să se îngrijoreze ziariştii, anunţând pompos falimente de primării , ci de bieţii proprietari deposedaţi de teren de un regim abuziv şi criminal, cum a fost regimul comunist, şi puşi în posesie cu încetinitorul în capitalismul de cumetrie, în care politicieni ca Stan şi ca Flutur îşi dau mâna peste capetele lor!

Cu toate acestea, nu banii de la membrii Comisiei comunale îi ţinteşte Asociaţia ŞOMUZUL, ci urmărim să ne realizăm dreptul fundamental la proprietate şi cel prevăzut de Convenţia CEDO, la un proces echitabil, adică hotărârile judecătoreşti să se aplice într-un termen rezonabil, ca în orice stat de drept. Am precizat aceasta şi în adresele transmise Primăriei comunei Rădăşeni, la data de 26.10.2016 şi la data de 16.11.2016. Ca urmare a acestora, Asociaţia ŞOMUZUL se află de aceeaşi parte a baricadei cu Prefectul judeţului Suceava (preşedinte al Comisiei judeţene de fond funciar) şi cu Comisia comunală Rădăşeni, care a făcut sau urmează să facă o cerere de intervenţie, într-un proces în care pârât este ADS, în dosarul nr. 5765/314/2015, aflat pe rolul Secţiei I Civilă a Tribunalului Suceava.

Modul nostru de acţiune este dat, în continuare, de prevederile art. 906 din Codul de procedură civilă: la începutul lunii februarie 2016, dacă vom constata că nu suntem puşi în posesie, ne vom adresa instanţei de executare, care va fixa suma definitivă ce ni se datorează. Cum procesul va dura câteva luni, Comisia comunală va putea între timp, să ne convoace, prin scrisori recomandate, cu confirmare de primire, la o dată şi la o oră stabilite, pentru punerea în posesie pe vechiul amplasament, până la pronunţarea unei încheieri (care ar fi executorie) sau, ceva mai târziu, până la depunerea unei contestaţii la executare. Dacă va executa obligaţia prevăzută în titlul executoriu, adică dispozitivul Sentinţei nr. 1602/2011, Comisia comunală Rădăşeni va scăpa basma curată, dar va trebui să dovedească faptul că au existat motive temeinice care să fi justificat întârzierea. Îi dorim succes!

Mai mult decât atât, dar - până la a merge la CEDO din pricina inacţiunii autorităţilor, şi, subliniem, nu din vina justiţiei (fapt ce se va întâmpla în primăvara anului 2017, cum am stabilit astăzi, în Adunarea generală a Asociaţiei ŞOMUZUL, desfăşurată la Căminul cultural Rădăşeni, începând cu ora 12:30) -,
îi cerem public senatorului Ioan STAN să stea la distanţă de terenurile rădăşenenilor, mai ales în măsura în care se preconizează că partidul său va fi la guvernare, deci nu va trebui să mai facă, transparent, interpelări către ministrul Agriculturii, în favoarea rapacilor piscicultori, aflaţi – iarăşi! – în insolvenţă. Şi să nu uite că demnităţile sunt trecătoare şi că tot ceea ce rămâne este un nume onest şi omenia, în măsura în care acestea există!

Dar, ca să nu încheiem într-o notă pesimistă, vă informăm că urmează să primim, de la Judecătoria Suceava, motivarea hotărârii nr. 3969/26.10.2016, pronunţată în rejudecare, în dosarul numărul 8510/314/2011*, în care după mai mult de 50 de termene am obţinut câştig de cauză, o dată în plus, împotriva Administraţiei Bazinale de Apă „Siret” – Bacău (fosta Direcţia Apelor), Statul Român fiind arătat în această cauză ca titular al dreptului. Această hotărâre îi priveşte şi pe trei intervenienţi din Bosanci, Ungureanu Gheorghe, Spoială Rahila şi Bacrău Eugenia, care au fost alături de noi pe toată perioada procesului. Dar şi pe ceilalţi proprietari din Bosanci, precum şi din Horodniceni, Moara, Buneşti, ale căror interese au fost apărate corect de comisiile locale de fond funciar. Prin această hotărâre, Comisia judeţeană Suceava a fost obligată să elibereze titlurile de proprietate în favoarea cetăţenilor ale căror drepturi de proprietate asupra terenurilor de la Acumularea Şomuz II-Moara au fost validate prin propriile sale decizii administrative, emise în anul 1991, necontestate în termen legal şi rămase în vigoare.

Asociaţia ŞOMUZUL
prin preşedinte,
ing. Todirel CĂLUGĂRIŢA

Niciun comentariu

Un produs Blogger.