Fotograful Răzvan Voiculescu lansează joi, 15 martie, începând cu ora 17:00, în Auditorium-ul „Joseph Schmidt“ al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, albumul de fotografie și filmul „ROST. 12 Hotare”, piesa finală a trilogiei ROST, un proiect care s-a întins pe șase ani, incluzând albumele „ROST – esențe, gusturi și stări românești” (2013) și „Dor de ROST” (2015).
În cadrul evenimentului, moderat de doamna prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc, se va proiecta scurtmetrajul documentar „ROST. 12 Hotare”, produs de Ana Maria Pîrvan și Răzvan Voiculescu.
„ROST. 12 Hotare” este cel mai voluminos album al seriei și conține 370 de pagini cu imagini strânse din toate colțurile țării: fotografii cu oameni care încă mai păstrează un meșteșug, biserici de lemn, cule și conace părăsite care se încăpățânează să „supraviețuiască“, deși au fost demult abandonate, dar și obiecte tradiționale din gospodăriile oamenilor, care mai pot fi găsite numai în muzeele etnografice.
Albumul vine la pachet atât cu un DVD (documentarul), cât și cu o hartă artizanală care reunește locațiile tuturor „Păstrătorilor de ROST” din cele trei albume. Astfel, cei care își doresc, pot descoperi zone din România unde meșteșugurile încă se mai păstrează.
„Ca piesă finală a trilogiei ROST, albumul acesta oferă tabloul cât mai complet al ROST-ului românesc din perspectiva mea. Este o colecție de fotografii de compoziție, profunde, care aduc împreună diferite ipostaze ale ROST-ului” a declarant fotograful Răzvan Voiculescu.
Trilogia ROST a avut ca temă principală ideea unei lumi aflate la apus și faptul că în satele şi „târgurile” mici din România, majoritatea meşteșugurilor dispar, iar odată cu ele, și cutumele satului tradițional. Răzvan Voiculescu a vrut să surprindă ideea de ROST pe care o reprezintă păstrătorii de tradiții, de care auzim din ce în ce mai des ca fiind ultimii de acest fel: „ultimul fierar”, „ultimul potcovar”, „ultimii rapsozi”.
Însă această trilogie se termină într-o notă pozitivă, cu exemple de „Păstrători de ROST”, tineri care duc mai departe povestea meșteșugurilor învățate. Dincolo de impactul cultural, beneficiul social al proiectului este acela de a oferi o alternativă de modele, de eroi autentici, umani, plini de povești.
