În Duminica a 4-a după Rusalii, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Arhiepiscopală închinată Sfântului Ioan cel Nou, din Suceava.
Credincioşii prezenţi în număr mare la acest moment de rugăciune s-au închinat şi la racla în care se află moaştele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Răspunsurile liturgice au fost date de corala Catedralei Arhiepiscopale, dirijată de părintele Lucian Tablan.
La finalul Sfintei Liturghii, toţi închinătorii au ascultat cuvântul de învăţătură rostit de Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor: „Sutaşul din Evanghelie era un militar, obligat de datoriile profesionale să fie un om mai cazon, mai aspru. Cu toate acestea, el era un om foarte bun, nu numai faţă de cei de un rang cu el, ci şi faţă de slujitorul său. Ce înseamnă să fii om bun, milostiv şi faţă de cel mai mic decât tine! Ce multe putem învăţa din smerenia sutaşului, din faptele lui bune de milostenie şi dragoste faţă de sluga care cumplit se chinuia!”.
Construită în perioada 1514-1522 de către fiul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Bogdan al III-lea, şi terminată de nepotul acestuia, Ştefăniţă Vodă, Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” are două hramuri: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie) şi Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou (2 iunie). Corpul de clădire al mănăstirii s-a înălţat, după tradiţie, pe locul unde a existat cândva o mică biserică de lemn, din care nu s-au păstrat dovezi arheologice. A fost pictată atât în interior, cât şi la exterior, între anii 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareş. Aici se află moaştele Sfântului Ioan cel Nou aduse în 1589 de la fosta Catedrală Mitropolitană din cetatea de scaun a Sucevei, astăzi Biserica Mirăuţi. Sfintele odoare sunt păstrate într-o raclă de argint şi sunt expuse pentru închinare sub un baldachin de piatră. Minunile înfăptuite de Sfântul Ioan cel Nou l-au desemnat, alături de Sfânta Cuvioasă Parascheva, drept ocrotitor al Moldovei.
Credincioşii prezenţi în număr mare la acest moment de rugăciune s-au închinat şi la racla în care se află moaştele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Răspunsurile liturgice au fost date de corala Catedralei Arhiepiscopale, dirijată de părintele Lucian Tablan.
La finalul Sfintei Liturghii, toţi închinătorii au ascultat cuvântul de învăţătură rostit de Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor: „Sutaşul din Evanghelie era un militar, obligat de datoriile profesionale să fie un om mai cazon, mai aspru. Cu toate acestea, el era un om foarte bun, nu numai faţă de cei de un rang cu el, ci şi faţă de slujitorul său. Ce înseamnă să fii om bun, milostiv şi faţă de cel mai mic decât tine! Ce multe putem învăţa din smerenia sutaşului, din faptele lui bune de milostenie şi dragoste faţă de sluga care cumplit se chinuia!”.
Construită în perioada 1514-1522 de către fiul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Bogdan al III-lea, şi terminată de nepotul acestuia, Ştefăniţă Vodă, Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” are două hramuri: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie) şi Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou (2 iunie). Corpul de clădire al mănăstirii s-a înălţat, după tradiţie, pe locul unde a existat cândva o mică biserică de lemn, din care nu s-au păstrat dovezi arheologice. A fost pictată atât în interior, cât şi la exterior, între anii 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareş. Aici se află moaştele Sfântului Ioan cel Nou aduse în 1589 de la fosta Catedrală Mitropolitană din cetatea de scaun a Sucevei, astăzi Biserica Mirăuţi. Sfintele odoare sunt păstrate într-o raclă de argint şi sunt expuse pentru închinare sub un baldachin de piatră. Minunile înfăptuite de Sfântul Ioan cel Nou l-au desemnat, alături de Sfânta Cuvioasă Parascheva, drept ocrotitor al Moldovei.