Pe 20 mai 2020 se împlinesc 30 de ani de la primele alegeri libere de după 1989. A fost ziua în care Ion Iliescu a câştigat primul său mandat de preşedinte al României și a fost denumită „Duminica orbului”. 85% dintre votanţi au pus ştampila pe FSN.
Pe 20 mai 1990, românii aveau ocazia să-și aleagă conducătorii în primele alegeri libere organizate după căderea comunismului. Ion Iliescu a câştigat alegerile prezidenţiale cu un scor zdrobitor - 85%. Contracandidaţii săi, Ion Raţiu (PNŢCD) şi Radu Câmpeanu (PNL) au adunat mai puţin de 15%.
La 30 de ani distanță, fostul președinte a transmis pe blogul său un mesaj în care spune că ce s-a întâmplat atunci nu a fost „Duminica orbului”, ba, dimpotrivă, susținând că au fost primele alegeri „cu adevărat libere”.
„La trei decenii de la alegerile din 20 mai 1990, ele rămân un eveniment care-şi are locul în cartea de istorie a României moderne, fiind primele cu adevărat libere, după o serie de regimuri mai mult sau mai puţin autoritare, care au implicat şi limitarea dreptului de vot pentru multe categorii sociale. Demonizarea acelor alegeri poate fi, până la un punct, explicată, în contextul unei lupte politice, specifică acelor vremuri. Nu a fost Duminica Orbului, cum place unora să spună. Alegerea, atunci, nu s-a făcut în necunoştinţă de cauză, dimpotrivă. Privind retrospectiv, niciodată ca atunci agenda politicienilor nu s-a identificat atât de puternic cu agenda publică. Am ales, atunci, un Parlament, care era şi Adunare Constituantă”, scrie Ion Iliescu.
Iliescu: „Acum, când se manifestă tot mai făţiş o anumită tentaţie totalitară, apreciem la adevărata lor valoare Curtea Constituţională a României şi Avocatul Poporului”
Fostul președinte adaugă: „Am construit instituţii, pe baza unei Constituţii care a preluat multe dintre obiectivele Revoluţiei Române, din decembrie 1989. Acum, când se manifestă tot mai făţiş o anumită tentaţie totalitară, apreciem la adevărata lor valoare Curtea Constituţională a României şi Avocatul Poporului. Indiferent de crizele pe care le traversează, România trebuie să rămână, aşa cum şi-au dorit cei care au votat în 20 mai 1990, o democraţie funcţională, în care drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt garantate şi apărate.”
„România s-a schimbat mult în bine, dar sunt şi lucruri care ne dezamăgesc, şi ne îngrijorează. Dacă în 1990 clasa politică, aflată în proces de structurare, se prezenta în faţa societăţii, cu proiecte şi programe, cu valori democrate, acum constatăm că ea, clasa politică, se rupe tot mai mult de societate, devenind, în anumite aspecte, un soi de frână socială. Agenda publică este ignorată, dialogul cu societatea este superficial, şi nu de puţine ori, ipocrit. Ar fi o dovadă de înţelepciune, şi de responsabilitate pentru clasa politică, dacă ar folosi oportunitatea oferită de criză şi s-ar întoarce la agenda cetăţeanului şi la servirea interesului public”, afirmă el.
„Alegerile din 20 mai 1990 au fost kilometrul zero al evoluţiei democrate a României. Nu a fost totul perfect, nu au mers lin toate lucrurile. Dar programul enunţat atunci, în lunile care au precedat alegerile, a unit naţiunea în jurul unui proiect strategic, cel al integrării europene şi euro-atlantic. Ne-am atins obiectivele, pentru că am crezut în ele. Sper să găsim din nou un proiect, care să unească, în actualele condiţii, naţiunea şi să întărească democraţia”, mai spune Ion Iliescu pe blogul personal.
Pe 20 mai 1990, românii aveau ocazia să-și aleagă conducătorii în primele alegeri libere organizate după căderea comunismului. Ion Iliescu a câştigat alegerile prezidenţiale cu un scor zdrobitor - 85%. Contracandidaţii săi, Ion Raţiu (PNŢCD) şi Radu Câmpeanu (PNL) au adunat mai puţin de 15%.
La 30 de ani distanță, fostul președinte a transmis pe blogul său un mesaj în care spune că ce s-a întâmplat atunci nu a fost „Duminica orbului”, ba, dimpotrivă, susținând că au fost primele alegeri „cu adevărat libere”.
„La trei decenii de la alegerile din 20 mai 1990, ele rămân un eveniment care-şi are locul în cartea de istorie a României moderne, fiind primele cu adevărat libere, după o serie de regimuri mai mult sau mai puţin autoritare, care au implicat şi limitarea dreptului de vot pentru multe categorii sociale. Demonizarea acelor alegeri poate fi, până la un punct, explicată, în contextul unei lupte politice, specifică acelor vremuri. Nu a fost Duminica Orbului, cum place unora să spună. Alegerea, atunci, nu s-a făcut în necunoştinţă de cauză, dimpotrivă. Privind retrospectiv, niciodată ca atunci agenda politicienilor nu s-a identificat atât de puternic cu agenda publică. Am ales, atunci, un Parlament, care era şi Adunare Constituantă”, scrie Ion Iliescu.
Iliescu: „Acum, când se manifestă tot mai făţiş o anumită tentaţie totalitară, apreciem la adevărata lor valoare Curtea Constituţională a României şi Avocatul Poporului”
Fostul președinte adaugă: „Am construit instituţii, pe baza unei Constituţii care a preluat multe dintre obiectivele Revoluţiei Române, din decembrie 1989. Acum, când se manifestă tot mai făţiş o anumită tentaţie totalitară, apreciem la adevărata lor valoare Curtea Constituţională a României şi Avocatul Poporului. Indiferent de crizele pe care le traversează, România trebuie să rămână, aşa cum şi-au dorit cei care au votat în 20 mai 1990, o democraţie funcţională, în care drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt garantate şi apărate.”
„România s-a schimbat mult în bine, dar sunt şi lucruri care ne dezamăgesc, şi ne îngrijorează. Dacă în 1990 clasa politică, aflată în proces de structurare, se prezenta în faţa societăţii, cu proiecte şi programe, cu valori democrate, acum constatăm că ea, clasa politică, se rupe tot mai mult de societate, devenind, în anumite aspecte, un soi de frână socială. Agenda publică este ignorată, dialogul cu societatea este superficial, şi nu de puţine ori, ipocrit. Ar fi o dovadă de înţelepciune, şi de responsabilitate pentru clasa politică, dacă ar folosi oportunitatea oferită de criză şi s-ar întoarce la agenda cetăţeanului şi la servirea interesului public”, afirmă el.
„Alegerile din 20 mai 1990 au fost kilometrul zero al evoluţiei democrate a României. Nu a fost totul perfect, nu au mers lin toate lucrurile. Dar programul enunţat atunci, în lunile care au precedat alegerile, a unit naţiunea în jurul unui proiect strategic, cel al integrării europene şi euro-atlantic. Ne-am atins obiectivele, pentru că am crezut în ele. Sper să găsim din nou un proiect, care să unească, în actualele condiţii, naţiunea şi să întărească democraţia”, mai spune Ion Iliescu pe blogul personal.