Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a vizitat, sâmbătă după-amiază, Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava. Tătaru a trecut prin Unitatea de Primire Urgențe, iar apoi a discutat cu managerul Alexandru Calancea și cu administratorul public al județului, Irina Vasilciuc.
Nelu Tătaru s-a declarat mulțumit de situația de la Spitalul Județean și le-a transmis sucevenilor că se pot adresa unității medicale și pentru problemele non-Covid.
Pe de altă parte, ministrul Nelu Tataru a anunțat că a înaintat Direcției Național Anticorupție.
„Noi tot ce am făcut ca evaluare și raportul făcut de generalul Oprea au fost solicitate și se află în custodia DNA în acest moment pentru acea anchetăă aflată în derulare. Tot raportul a fost solicitat și a mers la DNA”, a spus Nelu Tătaru.
Fosta coonducere a Spitalului Județean Suceava este deja cercetată penal de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava pentru zădărnicirea combaterii bolilor, abuz în serviciu și alte fapte care au provocat transformarea unității medicale într-un focar de infecție. Managerul Vasile Rîmbu, directorul medical Mircea Macovei, directorul de îngrjiri Doina Chirap și epidemiologul Cătălina Zorescu au calitatea de suspecți în dosar. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a fost citat și audiat de procurori, dar deocamdată nu are nicio calitate în dosar.
La jumătatea lunii mai, Ministerul Sănătății a publicat o informare privind raportul realizat de generalul Ionel Oprea:
„Conform raportului transmis ministrului Sănătății de către secretarul de stat Oprea, la Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava au fost depistate mai multe deficiențe privind planificarea reacției și protecției față de criza sanitară COVID-19, precum și în alertarea și antrenarea echipelor medicale pentru criza COVID-19.
Conducerea instituției nu mai era eficientă, Consiliul medical nefiind convocat oficial din luna februarie. Structura funcțională a Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava era redusă, iar sectoarele în care erau internați pacienții COVID -19, UPU, laboratorul de imagistică, laboratorul de BK, sectoarele administrativ și logistic funcționau la o capacitate de „avarie” datorită asigurării minimale cu personal – aproximativ 15% din personalul spitalului.
S-a mai constatat că, protecția personalului, cu excepția unor persoane din UPU, sectorul de Boli Infecto-contagioase și Sectorul Boli Interne – COVID-19, era inadecvată, necorespunzătoare, improvizată. În ceea ce privește circuitele funcționale specifice, cu toate că spațiul de spitalizare era împărțit în sectoare COVID-19 și non-COVID nu s-a putut identifica nicio decizie a conducerii, recomandare a specialiștilor epidemiologi sau o practică în curs care să asigure dimensionarea și separarea lor.
Nu a fost asigurat managementul riscului de infectare în afara spitalului, iar capacitatea de testare era redusă și nu a reușit să acopere, în timp util, necesitățile de investigare, mai ales pentru cele efectuate, în urgență, la nivelul secțiilor (cazuri medii-severe) și secției ATI (comunicare dificilă, rezultate oferite tardiv în raport cu necesitățile reale, comunicare numai în format letric, ofertă de servicii inadecvate solicitărilor crizei COVID-19, etc.).”