Bărbatul omorât de jandarmi la Vatra Dornei, studiu de caz în raportul Departamentului de Stat al SUA privind democrația în România

Departamentul de Stat american a făcut public Raportul privind starea democrației în lume. În cele 40 de pagini dedicate României sunt semnalate problemele semnificative ale drepturilor omului, rele tratamente aplicate persoanelor vulnerabile, corupția extinsă sau subordonarea presei intereselor politice sau de afaceri. Cazul bărbatului omorât de jandarmi la Vatra Dornei este unul dintre cazurile menționate de Departamentul de Stat al SUA. 

Cu toate acestea, sunt menționate și îmbunătățiri față de rapoartele precedente, dar și trecerea prin două rânduri de alegeri libere și corecte.

Departamentul de Stat subliniază că România are, în cea mai mare parte, legislația necesară pentru a remedia problemele, dar în unele situații nu este pusă complet sau corespunzător în aplicare.

Printre marile probleme din raport se numără: cazuri de pedepse sau tratamente inumane sau degradante din partea guvernului; corupție oficială larg răspândită; lipsa investigațiilor și tragerea la răspundere a vinovaților pentru violența împotriva femeilor și a minorilor; și infracțiuni de violență vizând persoanele cu dizabilități instituționalizate și membrii grupurilor minoritare etnice.

Încălcări ale drepturilor omului: cazul bărbatului omorât de jandarmi la Vatra Dornei

Cazul bărbatului omorât de jandarmi la Vatra Dornei este menționat la capitolul „Arbitrary deprivation of life and other unlawful or politically motivated killings”.

„In July 2019 in the city of Vatra Dornei, three gendarmes tried for 10 minutes to immobilize physically a 55-year-old man suspected of inappropriately touching a child and used tear gas spray against him. During the intervention, the man became unconscious and was taken to the hospital, where he died the following day. In 2020, the Prosecutor’s Office attached to the Iasi Military Tribunal continued the investigation of the case, which included the prosecution of a member of the gendarmerie for abusive behavior and abuse of power”, se arată în raportul Departamentului de Stat al SUA privind democrația în România.

Justiția a luat măsuri pentru urmărirea penală și pedepsirea funcționarilor care au comis abuzuri, însă autoritățile nu dispuneau de mecanisme eficiente pentru a face acest lucru și au întârziat procedurile care presupuneau abuzuri ale poliției și acte de corupție, rezultând în multe cazuri care s-au încheiat prin achitare. Impunitatea pentru autorii unor abuzuri ale drepturilor omului a fost o problemă continuă în România, arată raportul.

Printre dosarele nerezolvate privind abuzuri sau tratamente inumane care au dus la pierderi de vieți, departamentul menționează dosarul penal privind bărbatul decedat la Vatra Dornei după ce a fost imobilizat de jandarmi în 2019, dosarul oficialilor din Securitate care l-au ucis pe dizidentul Gheorghe Ursu sau dosarul Revoluției Române.



Deși Constituția și legea interzic astfel de practici, au existat rapoarte din partea organizațiilor neguvernamentale (ONG-urilor) și presei că polițiștii și jandarmii au maltratat și abuzat persoane din comunitatea romă, în primul rând cu forță excesivă, inclusiv bătăi. Este menționat cazul de la Bolintin Vale din timpul pandemiei, dar și dosarul celor 15 angajați și un director de la Penitenciarul Rahova judecați pentru că au bătut și au falsificat raporturile medicale ale deținuților între 2015 și 2018.

ONG-ul CRISS a declarat că în 44 de cazuri de brutalitate împotriva romilor din ultimii 13 ani, nu au existat condamnări la nivel național, adesea deoarece procurorii nu au dus cazurile în instanță. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis în mai multe cazuri că sistemul de justiție nu a reușit să obțină un rezultat echitabil în cazurile de brutalitate a poliției, în special împotriva romilor și a cazurilor care implică abuzuri în spitale de psihiatrie. Timpul mediu pentru pronunțarea unei hotărâri în cazurile de presupus abuz de poliție asupra romilor a fost de aproape patru ani.

În 2019, au fost depuse la Autoritatea Națională a Penitenciarelor (ANP) un total de 194 de plângeri împotriva personalului pentru abuzuri ale drepturilor deținuților, acte de discriminare, maltratare și comportament inadecvat. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), ANP a trimis autorităților 76 de plângeri depuse de deținuți în 2019.

Impunitatea a fost o problemă semnificativă în rândul forțelor de securitate, în special în rândul poliției și jandarmeriei. Ofițerii de poliție au fost exonerați frecvent în cazurile de presupuse bătăi și alte tratamente crude, inumane sau degradante. O percepție larg răspândită a corupției și ineficienței poliției a contribuit la lipsa de respect a cetățenilor față de poliție. Salariile mici au contribuit, de asemenea, la apariției cazurilor de mită în rândul forțelor de ordine.

Guvernul a luat următoarele măsuri pentru a spori respectarea drepturilor omului de către forțele de securitate: membrilor poliției și jandarmeriei li s-au oferit informări despre o gamă largă de probleme legate de drepturile omului, inclusiv o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la violența poliției împotriva romilor; școlile și academiile de poliție au rezervat mai multe locuri pentru admitere deschise numai persoanelor de etnie romă; Ministerul de Interne, poliția, școlile și academiile de poliție, precum și școlile de jandarmerie au oferit cursuri de instruire studenților, subofițerilor și ofițerilor cu privire la o gamă largă de probleme legate de drepturile omului, inclusiv violență de gen, rasism, discriminare și diversitate.

Violențele jandarmilor din 10 august 2018 au rămas nepedepsite și al 2 ani și jumătate după mitingul din Piața Victoriei la care au participat 100.000 de persoane.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, trei acuzații de exploatare și abuz sexual de către forțele de menținere a păcii din România raportate în 2017 și 2018 erau în curs de anchetă. Toate cazurile au implicat observatori militari desfășurați în misiunea de stabilizare a ONU în Republica Democrată Congo.

Condițiile din penitenciare au rămas dure, iar supraaglomerarea nu a respectat standardele internaționale. Abuzul de prizonieri de către autorități și alți deținuți a continuat să fie o problemă. Condițiile au rămas, în general, proaste în cadrul sistemului penitenciar, iar observatorii au remarcat cheltuieli insuficiente pentru reparații și modernizare. Închisorile au oferit îngrijiri medicale insuficiente, iar deținuții s-au plâns de calitatea alimentelor care era precară și uneori insuficientă în cantitate. Potrivit MAE, pe parcursul anului cantitatea și calitatea alimentelor s-au îmbunătățit. În unele închisori încălzirea și ventilația erau inadecvate.

Raportul mai arată că, pentru a preveni răspândirea COVID-19, guvernul a internat sau a plasat în carantină supravegheată zeci de mii de persoane între martie și iunie, pe baza unor reglementări considerate ulterior neconstituționale. În iunie, Curtea Constituțională a considerat neconstituțională o lege din 2006 și o ordonanță de urgență adoptată în cursul anului, care a permis ministrului Sănătății să autorizeze spitalizarea obligatorie și carantinele pentru a preveni răspândirea epidemiilor.

Justiție

Lipsa personalului suficient, a spațiului fizic și a tehnologiei pentru a permite sistemului judiciar să acționeze rapid și eficient a continuat în 2020, rezultând procese excesiv de lungi.

Printre nereguli este menționat că în iulie 2020, secția pentru judecători a CSM a votat pentru suspendarea timp de șase luni a unui judecător din Bihor pentru că a acordat un interviu în care își exprima îngrijorarea că „rețelele de interese” locale - sistemul judiciar și reprezentanți ai mediului de afaceri - și-au unit forțele pentru a elimina judecătorii „incomozi” ca ea.

În plus, în cazul revocării fostului procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Kovesi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că a fost revocată în mod greșit din funcția sa în 2018, spunând că demiterea ei a încălcat drepturile sale precum accesul la o instanță și libertatea de exprimare. Președintele Iohannis a răspuns că decizia CEDO impune Curții Constituționale a României obligația de a nu doar revizui decizia sa cu privire la demiterea lui Kovesi, ci și orice alte decizii referitoare la declarațiile publice ale unui individ.

Guvernul a respectat, în general, independența judiciară și imparțialitatea. Unii procurori și judecători s-au plâns CSM că mass-media și declarațiile politicienilor le-au afectat reputația profesională.

Nu au fost raportate cazuri de prizonieri politici sau rețineri politice, arată Departamentul de Stat.

Mass-Media

Constituția prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru presă, iar guvernul a respectat parțial acest drept, arată raportul. Organizațiile media independente au remarcat politizarea excesivă a mass-media, mecanisme de finanțare corupte, precum și politici editoriale subordonate fostului partid de guvernământ ales (nr. PSD) și intereselor proprietarilor.

Reporterii au declarat că libertatea lor de exprimare a fost, de asemenea, limitată de accesul restricționat la informațiile de interes public emise de guvernul anterior și de instituțiile publice, inclusiv cheltuieli, contracte sau oferte care implică fonduri publice, precum și accesul la documente privind studiile academice ale oficialilor sau la date privind evoluția pandemiei. Reporterii și ONG-urile trebuiau deseori să dea în judecată ministere, agenții sau entități locale controlate de stat pentru a accesa informațiile publice.

În timp ce publicații independente au fost active și au exprimat o mare varietate de puncte de vedere fără restricții evidente, politicienii sau persoanele cu legături strânse cu politicienii și grupurile politice dețineau sau controlau indirect numeroase mijloace de comunicare la nivel național și local. Știrile și poziția editorială au reflectat frecvent punctele de vedere ale proprietarilor lor și au direcționat critici despre adversarii politici și alte organizații media.

Reporteri din toată țara au continuat să fie hărțuiți, dați în judecată sau amenințați de autoritățile pe care le-au investigat sau de împuterniciții lor. În februarie, reporterii Alex Costache de la TVR și Cosmin Savu de la ProTV au fost urmăriți, filmați și intimidați de șase persoane înainte, în timpul și după ce cei doi s-au întâlnit cu un procuror militar și un judecător la un eveniment privat într-un restaurant. Rezultatele filării celor patru au fost diseminate pe 21 februarie de către publicații controlate de oligarhi și proprietari de mass-media care se confruntă cu acuzații penale, în curs de anchetă sau arestați anterior pentru fraudă. Procurorii militari au deschis o anchetă privind supravegherea și filmarea ilegală. În aprilie, procurorul general Gabriela Scutea a respins probele adunate de procurorii militari, susținând că procurorii nu au jurisdicție.

Guvernul nu a restricționat sau perturbat în mod sistematic accesul la internet sau a cenzurat conținutul online și nu au existat rapoarte credibile conform cărora guvernul a monitorizat comunicările private online fără autoritatea legală corespunzătoare. Cu toate acestea, în baza legii privind starea de urgență pe timp de pandemie, guvernul a închis temporar 15 site-uri acuzate de publicarea și distribuirea de informații false.

Dreptul la protest

Raportul Departamentului de Stat American amintește că în 2018 circa 100.000 de persoane au protestat în Piața Victoriei din București, iar jandarmeria a folosit gaze lacrimogene și tunuri de apă, și a comis acte de violență fizică asupra participanților, inclusive copii sau vârstnici. Peste 770 de plângeri au fost înaintate privind folosirea excesivă a forței. Dosarul privind șefii jandarmeriei implicați în evenimentele din 10 august a fost închis definitiv printr-o deciziei a instanțelor.

Corupție

Legea prevede sancțiuni penale pentru corupție în rândul funcționarilor. Cu toate acestea, practicile corupte au rămas pe scară largă, în ciuda mai multor preocupări la nivel înalt. Au fost numeroase rapoarte de corupție guvernamentală în cursul anului. Conform opiniei experților, corupția a rămas o problemă. Mita era frecventă în sectorul public. Legile nu au fost întotdeauna puse în aplicare în mod eficient, iar oficialii uneori s-au angajat în practici corupte cu impunitate.

Abuzuri asupra persoanelor vulnerabile

Potrivit UNHCR, mai multe incidente de hărțuire, discriminare și infracțiuni împotriva refugiaților și a 16 migranți au fost raportate pe tot parcursul anului în toată țara, deși majoritatea incidentelor nu au fost raportate din cauza fricii, lipsei de informații, a serviciilor de sprijin inadecvate și a mecanismelor de reparare ineficiente.

Violența împotriva femeilor, inclusiv abuzul conjugal, a continuat să fie o problemă gravă pe care guvernul nu a abordat-o în mod eficient.. Centrul FILIA a declarat că polițiștii nu au proceduri pentru implementarea și monitorizarea ordinelor de restricție.

Violența împotriva femeilor reprezintă una din principalele probleme nerezolvate ale României. (Imagine de la un protest împotriva creșterii cazurilor de abuzuri domestice)


Mai mulți activiști pentru drepturile omului au raportat că unii ofițeri de poliție au încercat să descurajeze victimele violului de la depunerea de plângeri împotriva agresorilor și, în unele cazuri, au refuzat să înregistreze plângeri penale depuse de victime. În unele cazuri, poliția a întârziat acțiunile împotriva agresorilor sexuali. E-Romnja, un ONG care lucrează pentru promovarea drepturilor femeilor rome, a declarat că poliția a descurajat deseori femeile și fetele rome să depună plângeri.

Instanțele au urmărit foarte puține cazuri de abuzuri domestice. Multe cazuri au fost soluționate înainte sau în timpul procesului, atunci când presupusele victime au renunțat la acuzații sau s-au împăcat cu presupusul abuzator.

Abuzurile asupra copiilor, inclusiv violența emoțională, fizică și psihologică și neglijarea, au continuat să fie probleme grave. Presa a raportat mai multe cazuri severe de abuz sau neglijare în rândul familiilor, în centrele de asistență maternală și în instituțiile de protecție a copilului. Guvernul nu a stabilit un mecanism pentru identificarea și tratarea copiilor abuzați și neglijați și a familiilor acestora.

În cursul anului, au existat mai multe relatări de presă despre abuzuri în centrele de plasament pentru copii instituționalizați, inclusiv abuzuri sexuale, violență fizică aplicată de colegi sau de personal, dar și trafic de persoane. Numeroase rapoarte au constatat lipsuri privind hrana adecvată, îmbrăcăminte, tratament medical și servicii de consiliere.

Legea interzice discriminarea persoanelor cu dizabilități fizice, senzoriale, intelectuale și psihice. Guvernul nu a implementat în totalitate legea, iar discriminarea împotriva persoanelor cu dizabilități a rămas o problemă.

Discriminarea în educație împotriva copiilor cu dizabilități a fost o problemă larg răspândită, din cauza lipsei unei formări adecvate a cadrelor didactice cu privire la incluziunea copiilor cu dizabilități și a lipsei investițiilor pentru a face școlile accesibile. Majoritatea copiilor cu dizabilități au fost fie plasați în școli separate, fie nu au fost plasați deloc. Potrivit unui raport publicat de Save the Children România și Avocatul Poporului în 2019, doar 30% dintre școli aveau rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități motorii și doar 15% dintre școli aveau toalete accesibile.

Discriminarea împotriva romilor a continuat să fie o problemă. Organizațiile pentru drepturile romilor s-au plâns că au existat cazuri de hărțuire și brutalitate ale poliției, inclusiv bătăi. Atât mass-media internă, cât și internațională și observatorii au raportat discriminarea societății împotriva romilor. ONG-urile au raportat că romilor li s-a refuzat accesul sau servicii în unele locuri publice. De asemenea, romii au cunoscut un acces slab la serviciile guvernamentale, o lipsă de oportunități de angajare, rate ridicate de abandon școlar și îngrijiri medicale inadecvate.

Lipsa documentelor de identitate i-a exclus pe mulți romi de la participarea la alegeri, primirea de beneficii sociale, accesarea asigurărilor de sănătate, asigurarea documentelor de proprietate și participarea pe piața muncii. Potrivit Ministerului de Interne, 177.816 persoane cu vârsta peste 14 ani nu aveau acte de identitate valabile. Activiștii pentru drepturile romilor au raportat că majoritatea acestor persoane erau romi care nu pot dobândi acte de identitate legale, deoarece locuiau în așezări informale și locuințe. Romii au avut o rată a șomajului mai mare și o speranță de viață mai mică decât restul populației. Stereotipurile negative și limbajul discriminatoriu cu privire la romi sunt răspândite.

În ciuda unui ordin al Ministerului Educației care interzicea segregarea elevilor romi, mai multe ONG-uri au continuat să raporteze că segregarea de-a lungul liniilor etnice a persistat în școli.

Etnicii maghiari au continuat să raporteze discriminări legate în principal de utilizarea limbii maghiare. Ei au raportat că guvernul nu a aplicat legea care prevede că minoritățile etnice au dreptul să interacționeze cu guvernele locale în limba lor maternă în localitățile în care o minoritate constituie cel puțin 20% din populație. Au fost raportate în continuare că autoritățile locale nu au pus în aplicare legea care prevede că în localitățile în care o minoritate constituie cel puțin 20% din populație, indicatoarele rutiere trebuie să fie bilingve.

Legea interzice discriminarea bazată pe orientarea sexuală. ONG-urile au raportat însă că discriminarea societății împotriva persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgender și intersexuale (LGBTI) era o obișnuită și au existat unele rapoarte de violență împotriva lor. În unele ocazii, poliția a coordonat violența împotriva persoanelor LGBTI.

Niciun comentariu

Un produs Blogger.