Potrivit sursei citate, pacientul, în vârstă de 60 de ani, s-a prezentat în ambulatoriul de Neurologie, în luna martie, pentru diplopie (vedere dublă) brusc instalată de câteva zile, avea un RMN cerebral efectuat ce punea în evidenţă câteva leziuni neurologice, motiv pentru care a fost internat în secţia de Neurologie.
Ulterior, pe baza simptomatologiei, respectiv diplopie, dificultăţi la înghiţirea lichidelor, dificultăţi de respiraţie, absenţa tranzitului intestinal de cinci zile, dar şi a anamnezei amănunţite în cadrul căreia pacientul a declarat că a consumat zacuscă de peşte făcută acasă, a fost solicitat consult de boli infecţioase, ''medicul ridicând'' suspiciunea de botulism.
Pacientul a fost transferat în secţia de Boli Infecţioase, dar cu supraveghere în ATI, şi i s-au recoltat probe de sânge pentru identificarea toxinei botulinice.
În acelaşi timp a fost făcută şi comandă de urgenţă pentru ser antibotulinic ce a ajuns la spital şi a fost administrat în 24 de ore de la ridicarea suspiciunii de infecţie.
După administrarea serului antibotulinic s-a constatat ameliorarea simptomelor şi dispariţia diplopiei în 72 de ore, pacientul şi-a reluat tranzitul intestinal, iar tulburările de deglutiţie şi respiraţie au dispărut treptat, fiind externat vindecat, după zece zile.
Botulismul este o boală rară, extrem de gravă, provocată de neurotoxina botulinică eliberată de o bacterie. Omul o poate contracta prin ingestia de alimente contaminate (marea majoritate conserve incorect sterilizate) sau dacă o rană deschisă ajunge în contact cu sporii bacteriei.
În absenţa unui tratament rapid, infecţia provoacă paralizie, dificultăţi severe de respiraţie şi deces. Neurotoxina botulinică este una dintre cele mai agresive toxine cunoscute.
Potrivit SJU Suceava, în ultimii doi ani a mai fost diagnosticat un singur pacient cu botulism în judeţ, care a fost salvat.
Şefa Secţiei de Boli Infecţioase din cadrul SJU Suceava, Monica Terteliu, a spus că anamneza atent realizată de medicul neurolog şi solicitarea consultului de boli infecţioase au ridicat suspiciunea de botulism, moment în care a început o cursă contra cronometru pentru procurarea serului antibotulinic, salvator pentru pacient.
„Pe tot parcursul internării, au fost excluse şi alte patologii neurologice - boala Lyme, Myastenia Gravis. Cazul acesta demonstrează importanţa anamnezei amănunţite şi a consultului interdisciplinar”, a explicat Terteliu.
Echipa care s-a ocupat de acest caz a fost formată din medic neurolog Dana Neagu, medic anestezist Violeta Ştefan, farmacist-şef Alina Apopei, medic infecţionist Monica Terteliu şi întregul colectiv al Secţiei de Boli Infecţioase.
