Volumul, indispensabil oricui dorește să înțeleagă zbaterea sistemului de justiție postdecembrist, se apleacă peste studiul perioadei 1990-2022 și va fi lansat în prezența autorului. Intrarea va fi liberă, iar sesiunea de autografe va avea loc după prezentare.
Sfârșitul anului 2022 aducea în peisajul publicistic românesc, grație Editurii Humanitas, unul dintre cele mai importante titluri, deopotrivă, pentru cei care activează în sistemul juridic românesc, pentru istoricii contemporaneiști și, sigur, pentru publicul larg: volumul semnat de Daniel Morar, Putea să fie altcumva. O istorie subiectivă a justiției după 1990.
Lucrarea, autobiografică, este în primul rând un tablou al provocărilor cu care a avut de-a face justiția postdecembristă românească dintre anii 1990-2022, autorul fiind în toată această perioadă implicat în multe dintre cele mai mediatizate dosare economice, financiare și de corupție din România.
Daniel Morar, creatorul de facto al Direcției Naționale Anticorupție, instituție care se va ocupa de-a lungul timpului de marile dosare de corupție din statul român, fiind Procuror Șef al acestei instituții peste șapte ani (august 2005 – octombrie 2012), a fost apoi, pentru o scurtă perioadă, Prim Adjunct (delegat) al Procurorului General al României, pentru ca din 9 iunie 2013 să devină judecător al Curții Constituționale.
Volumul se împarte în trei mari părți: justiția de până în 2005, cu provocările inerente anilor de după Revoluția Română (de la dosarele legate de activități privitoare la jocurile piramidale, până la primele dosare de evaziune fiscală – domeniu nou în România acelor ani), perioada în care autorul a activat ca Procuror Șef al DNA (principalele dosare de mare corupție, reacția sistemului politic și blocajele provocate de acesta în diversele anchete) și activitatea autorului ca judecător constituțional (respectiv rolul pe care acesta l-a avut pentru intrarea în parametrii constituționali a diverselor propuneri legislative și a unor instituții românești, toate foarte importante pentru separația puterilor statului, libertatea cetățeanului și pentru funcționarea statului democratic în ansamblul său).
Autorul atinge o serie de puncte sensibile ale sistemului de justiție românesc și internațional, ale fraudelor economice și corupției din România, precum și a rezistenței sistemului politic la evidențele din dosarele de mare corupție și, într-un sens mai larg, la gestionarea puterii într-un stat democratic; în subsidiar, realizează o radiografie destul de obiectivă a evoluției societății românești în ansamblul ei, dintre anii 1990-2022.
