Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o creștere de numai 0,3% pe seria brută și cu 0,6% pe seria ajustată sezonier față de același trimestru din anul 2024, potrivit datelor anunțate de Institutul Național de Statistică (INS).
Produsul Intern Brut în serie ajustată sezonier estimat pentru trimestrul I 2025, a fost de 447,669 miliarde de lei prețuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în creștere cu 0,6% față de trimestrul I 2024, iar comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat, scrie Revista Biz.
Produsul Intern Brut în serie brută estimat pentru primul trimestri din 2025 a fost de peste 365,361 miliarde de lei lei prețuri curente, în creștere în termeni reali cu 0,3 % față de trimestrul I 2024.
{inAds}
Industria trage PIB-ul în jos
O contribuție negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 16,3% la formarea PIB și care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,0%. Comerțul, care are cea mai mare pondere în formarea PIB, de 24,3%, a stagnat în primele trei luni din acest an.
La creșterea PIB, în trimestrul I 2025 față de trimestrul I 2024, au contribuit în mod deosebit:
Scăderi ale estimărilor analiștilor
Anunțul INS a provocat deja reacții la nivel internațional. Astfel, analiștii grupului ING anunță scăderea estimării privind creșterea PIB-ului României în 2025 de la 1,2% la 0,8%, ca urmare a contextului nefavorabil și a riscurilor crescute. Estimarea pentru 2026 rămâne la același nivel, de 2,2%.
„Publicarea datelor detaliate privind PIB-ul României pentru primul trimestru al anului 2025 confirmă o structură fragilă a creșterii economice. Economia a stagnat la nivel trimestrial și a înregistrat o creștere de doar 0,3% comparativ cu primul trimestru al anului 2024. Consumului privat i-a revenit în continuare rolul principal în susținerea creșterii, alături de investiții, însă exporturile nete au anulat aproape în totalitate aceste câștiguri”, se arată în analiza ING.
Analiștii băncii olandeze estimează, de asemenea, că perspectivele economice ale României sunt umbrite de pachetul de consolidare fiscală ce urmează să fie anunțat, întrucât noile măsuri fiscale vor afecta consumul și investițiile private.
În același timp, liberalizarea prețurilor la energie electrică, programată pentru iulie 2025, ar putea declanșa o creștere accentuată a costurilor cu energia. Semnalele timpurii indică o creștere solidă, de două cifre, a prețurilor la electricitate, ceea ce ar putea împinge inflația spre 6,0% în a doua jumătate a anului 2025.
Analiștii ING consideră că principalii factori care ar putea oferi un anumit sprijin în a doua jumătate a anului 2025 sunt investițiile, în special cele legate de fondurile europene și un sezon agricol mai bun.
Produsul Intern Brut în serie ajustată sezonier estimat pentru trimestrul I 2025, a fost de 447,669 miliarde de lei prețuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în creștere cu 0,6% față de trimestrul I 2024, iar comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat, scrie Revista Biz.
Produsul Intern Brut în serie brută estimat pentru primul trimestri din 2025 a fost de peste 365,361 miliarde de lei lei prețuri curente, în creștere în termeni reali cu 0,3 % față de trimestrul I 2024.
{inAds}
Industria trage PIB-ul în jos
O contribuție negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 16,3% la formarea PIB și care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,0%. Comerțul, care are cea mai mare pondere în formarea PIB, de 24,3%, a stagnat în primele trei luni din acest an.
La creșterea PIB, în trimestrul I 2025 față de trimestrul I 2024, au contribuit în mod deosebit:
- Construcțiile (+0,4%), cu o pondere de 4,7% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 9,8%;
- Informațiile și comunicațiile (+0,1%), cu o pondere de 8,6% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 1,1%;
- Tranzacțiile imobiliare (+0,1%), cu o pondere de 7,9% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 0,8%;
- Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,1%), cu o pondere de 15,4% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 0,3%;
- Impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 8,4% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului lor cu 3,5%.
Scăderi ale estimărilor analiștilor
Anunțul INS a provocat deja reacții la nivel internațional. Astfel, analiștii grupului ING anunță scăderea estimării privind creșterea PIB-ului României în 2025 de la 1,2% la 0,8%, ca urmare a contextului nefavorabil și a riscurilor crescute. Estimarea pentru 2026 rămâne la același nivel, de 2,2%.
„Publicarea datelor detaliate privind PIB-ul României pentru primul trimestru al anului 2025 confirmă o structură fragilă a creșterii economice. Economia a stagnat la nivel trimestrial și a înregistrat o creștere de doar 0,3% comparativ cu primul trimestru al anului 2024. Consumului privat i-a revenit în continuare rolul principal în susținerea creșterii, alături de investiții, însă exporturile nete au anulat aproape în totalitate aceste câștiguri”, se arată în analiza ING.
Analiștii băncii olandeze estimează, de asemenea, că perspectivele economice ale României sunt umbrite de pachetul de consolidare fiscală ce urmează să fie anunțat, întrucât noile măsuri fiscale vor afecta consumul și investițiile private.
În același timp, liberalizarea prețurilor la energie electrică, programată pentru iulie 2025, ar putea declanșa o creștere accentuată a costurilor cu energia. Semnalele timpurii indică o creștere solidă, de două cifre, a prețurilor la electricitate, ceea ce ar putea împinge inflația spre 6,0% în a doua jumătate a anului 2025.
Analiștii ING consideră că principalii factori care ar putea oferi un anumit sprijin în a doua jumătate a anului 2025 sunt investițiile, în special cele legate de fondurile europene și un sezon agricol mai bun.