Județul Suceava, primul în țară după numărul copiilor cu părinți plecați la muncă în altă țară. Care sunt efectele pe termen scurt și lung


Aproape 100.000 de copii români trăiesc fără unul dintre părinţi, efectele negative ale migraţiei masive din ultimii ani lăsând urme adânci asupra dezvoltării emoţionale şi sociale a micuţilor: sunt depresivi, dezinteresaţi de şcoală şi la risc să consume droguri sau alcool de la vârste fragede.

Au dificultăţi de adaptare, rezultate şcolare slabe, suferă de depresii şi tulburări de comportament, au anxietate şi de multe ori cad pradă drogurilor sau alcoolului. Sunt viitorii adulţi vulnerabili. Aşa pot fi caracterizaţi, pe scurt, copiii ai căror părinţi lucrează în străinătate. Anul trecut, 100.000 de copii români erau afectaţi direct de migraţia unuia sau a ambilor părinţi. Concluzia se desprinde din cel mai recent studiu făcut de Institutului Naţional de Statistică (INS). „Cu cât copilul e mai mic, cu atât efectele psihoemoţionale sunt mai profunde”, atrage atenţia psihologul Mihai Copăceanu.

Judeţele cu cei mai mulţi copii lăsaţi singuri

Pe fondul migraţiei tot mai mulţi copii de vârstă preşcolară şi şcolară rămân în grija rudelor, bunicii fiind, cel mai adesea, cei care preiau rolul părinţilor plecaţi peste hotare. De departe, în zona Moldovei sunt cei mai mulţi copii lăsaţi de izbelişte: nu mai puţin de 31.000. În judeţul Iaşi, peste 5.529 de copii sunt în risc de abandon, pe locul următor aflându-se judeţul Neamţ, unde 4.636 de copii trăiesc fără mamă sau fără tată. Cei mai mulţi copii lăsaţi în grija rudelor sunt însă în Suceava, potrivit statisticilor.

„Plecarea părinţilor la muncă în străinătate are influenţe negative semnificative pentru copii, în special pentru cei din ciclul primar şi gimnazial”, arată studiul citat, care subliniază că abandonul şcolar este ridicat în rândul micuţilor care trăiesc fără părinţi. Dar problemele nu sunt doar de această natură, ci ele sunt mult mai adânci, atrag atenţia specialiştii din sistem.

„Un astfel de copil are nevoie de susţinere nu doar în efectuarea temelor, ci şi în depăşirea situaţiilor cu care se confruntă la şcoală şi în viaţa personală. Unii copii sunt nevoiţi să muncească de la vârste fragede, să se îngrijească de fraţii mai mici, pentru că nu există alt adult în familie, şi ajung chiar să abandoneze şcoala. E şi o problemă de stigmă din partea colegilor”, a declarat, pentru „Adevărul”, Mihai Copăceanu.

De altfel, statisticienii care au condus această cercetare au discutat şi cu reprezentanţii Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională, 10 dintre acestea oferind date cu privire la activităţile de consiliere derulate pentru elevii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate pentru perioada 2004-2018. Din datele colectate rezultă că doar 4.866 de elevi au fost implicaţi în activităţi de consiliere.

„Acest rezultat de cercetare confirmă faptul că unele şcoli nu reuşesc, în prezent, să asigure aceste servicii, ridicându-se astfel şi o problemă de echitate. Practic un număr semnificativ de copii din această categorie ajung să fie în cel mai mare risc de a avea un randament şcolar sub potenţial, cu toate consecinţele ce derivă din această stare de fapt”, se arată în studiul INS.

Dezinteresaţi de şcoală

Problemele de adaptare ale copiilor care trăiesc sprijinul părinţilor sunt evidenţiate şi de cadrele didactice. Acestea au identificat mai multe efecte ale migraţiei părinţilor în rândul elevilor care provin din asemenea familii: incidentele sunt mai frecvente, sunt lipsiţi de motivaţie pentru studiu, sunt hiperactivi, agresivi şi au un randament şcolar scăzut. Lipsa igienei şi problemele de concentrare au fost şi ele remarcate de profesori.

În urma studiului, s-a demonstrat că 11,7% din elevii înscrişi în învăţământul preuniversitar au mama sau tatăl plecaţi în străinătate în anul şcolar 2016/2017, cifra fiind în creştere faţă de anul şcolar 2015/2016. Corigenţele nu lipsesc în cazul acestor copii, riscul major fiind abandonul şcolar, care apare în special la trecerea din clasa a VIII-a spre clasa a IX-a, el fiind amplificat şi de problemele de ordin social. „Mutarea de la gimnaziu la liceu presupune deplasarea de la sat la oraş, pentru că în mediul rural sunt puţine licee. Şi, pentru că nu au bani de transport sau pentru masă, copiii renunţă la şcoală. Alţii preferă să facă agricultură de subzistenţă sau să presteze muncă la negru”, a declarat expertul în Educaţie Ştefan Vlaston.

Viitorii adulţi vulnerabili

Grav, arată specialiştii, e faptul că deşi autorităţile au început să aibă cifre referitoare la numărul copiilor rămaşi fără părinţi prinşi în sistemul de educaţie, nu le oferă sprijinul necesar, respectiv consilierea de care aceşti micuţi au nevoie pentru a depăşi traumele generate de lipsa adulţilor.

„Aceşti copii trebuie sprijiniţi comunitar, atât în şcoală cât şi de întreaga comunitate. În ultimii ani se cunoaşte, la nivelul şcolilor, câţi dintre ei au părinţii plecaţi în străinătate. Statistici. Ar trebuie să fie o prioritate pentru fiecare psiholog din şcoală. Copiii care cresc fără un părinte sau fără ambii părinţi sunt viitorii adulţi vulnerabili. Există şi cazuri de succes, copiii care s-au maturizat precoce, forţat de context şi au depăşit traumele despărţirii, au devenit adulţi şi şi-au format propria familie şi carieră însă totuşi când părinţii pleacă şi nu sunt văzuţi ani la rândul e ca o moarte pentru ei”, afirmă psihologul Mihai Copăceanu.

Ultimele date oferite de Biroul Federal de Statistică din Germania evidenţiază că România a trimis cei mai mulţi migranţi acolo în anul 2017. Ţara noastră, de unde au venit 73.000 de migranţi, a fost urmată de Siria, cu 60.000 de migranţi şi de Polonia cu 34.000 de migranţi, conform sursei citate.

Cine se ocupă de copiii rămaşi în urmă

INS arată că trei sferturi din copiii care au cel puţin un părinte plecat în străinătate au rămas în grija mamei, doar o mică parte fiind în grija taţilor. Cinci la sută din copiii rămaşi fără părinţi în 2017 sunt acum în grija bunicilor sau a altor rude mai îndepărtate.

„Chiar şi dacă rămân în grija unui singur părinte, copiii pot ajunge în situaţia de a dezvolta depresie, anxietate, tulburări de comportament şi, în unele cazuri la comportamente de risc. Efectele negative pe termen lung, suferinţa şi sentimentul de abandon sunt foarte mari pentru că absenţa părinţilor este chiar în perioada de creştere şi dezvoltare psihoemoţională. În cazuri extreme, au fost copii care s-au sinucis”, spune Mihai Copăceanu.

La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă a României a fost de 19,5 milioane de persoane, sporul natural de la noi din ţară fiind în continuare unul negativ. În afară de Germania, alte destinaţii preferate de români sunt Italia, Spania şi Marea Britanie şi, în cazuri mai rare, Franţa.

Niciun comentariu

Un produs Blogger.