Părinții copiilor cu CES și starea de bine

22 de cercetători de la 6 universități din Europa s-au întâlnit în perioada 20-22 februarie la Braganca, în Portugalia, pentru a formula concluziile și direcțiile viitoare de continuare a proiectului Erasmus + PSIWELL (Building Bridges: Promoting Social Inclusion and Wellbeing for Families of Childen with Special Needs).

Proiectul a fost inițiat și coordonat de conf.univ.dr. Aurora Adina Colomeschi, decanul Facultății de Științe ale Educației din cadrul Universității Ștefan cel Mare din Suceava și s-a desfășurat pe durata a 30 de luni.

Obiectivul general al PSI WELL a fost acela de a promova incluziunea socială, echitatea și starea de bine în familiile care au copii cu nevoi speciale. Proiectul a fost unul de tip cercetare-acțiune și s-a desfășurat în 4 etape. Prima etapă a constat în realizarea unui studiu transnațional în fiecare dintre țările partenere pentru identificarea problemelor de ordin emoțional existente în viața părinților care au copii cu nevoi speciale. Rezultatele obținute au constituit punctul de plecare al celei de-a doua etape în care cercetătorii PSIWELL au elaborat manuale de bune practici care să-i sprijine pe părinții copiilor cu CES în obținerea stării de bine. În etapele a treia și a patra, la Universitatea Lleida din Spania s-au format 36 de traineri și s-a implementat programul PSIWELL pentru un număr de 360 de părinți, în fiecare dintre cele 6 țări implicate: România, Spania, Portugalia, Croația, Turcia și Lituania.

Proiectul a relevat o tendință generală de neglijare a propriei persoane la nivelul părinților care au copii cu CES. Persoanele aflate în astfel de situații manifestă un putenic simț al datoriei morale de a avea grijă de copiii lor și își refuză conștient și/sau inconștient dreptul de a se îngriji de propria stare de bine. Studiul a arătat că în fiecare dintre țările partenere, în aceste familii există o predispoziție spre durere emoțională care are cauze de ordin psihologic și social.

Din punct de vedere psihologic, neglijarea propriei stări de bine vine din incapacitatea părinților de a-și conștientiza, identifica și gestiona propriile emoții. Pentru depășirea unui astfel de handicap, este nevoie de inițierea acestor persoane prin ceea ce am putea numi a fi un ABC emoțional. Trainingurile realizate în acest sens au arătat că, odată cu această inițiere, frica generalizată care a însoțit permanent părinții participanți în cadrul programului PSIWELL a fost înlocuită cu emoții pozitive precum: compasiunea, recunoștința și bucuria de a trăi.

Din punct de vedere social, proiectul a identificat impactul negativ pe care îl are distribuția inegală a rolurilor familiale în cadrul acestor familii, de cele mai multe ori mama fiind cea care are grijă de copilul cu CES. În toate societățile studiate, presiunile sociale sunt mai puternice asupra rolului matern decât a celui patern. În privința rolului patern, vorbim de foarte multe ori chiar de o demisie parentală, prin separarea tatălui de către familie.

Trainingurile realizate în cele 6 țări partenere au creat un spațiu de comunicare în care părinții implicați au avut posibilitatea ca, după o perioadă îndelungată, să se gândească și la ei și să conștientizeze că propria stare de bine este cea care stă la baza stării de bine a propriilor copii. Întâlnirile cu alți părinți care au copii de vârste diferite și probleme diferite au permis crearea unui univers de așteptări concrete referitoare la ce se va întâmpla în perioada următoare, cum va evolua boala, ce probleme urmează să apară în starea de sănătate și care sunt schimbările din sistemul național de gestionare a copiilor cu CES.

Printre strategiile cel mai des utilizate de părinți pentru obținerea stării de bine se numără credința în Dumnezeu și concentrarea pe efectuarea sarcinilor din domeniul profesional. Deși recunoscute ca fiind strategii eficiente de gestionare a stresului pe termen scurt, fiecare dintre acestea produce în timp efecte negative asupra stării de bine. În primul caz, prin faptul că părinții pleacă de la premisa că Dumnezeu îi pune la încercare, sunt minimizate propriile eforturi în evoluția stării de sănătate a copilului. În timp ce în acest caz avem de-a face cu un transfer de responsabilitate spre Dumnezeu, în cea de-a doua situație, prin retragerea în muncă, avem de-a face cu o formă de negare a realității sociale existente .

Discuțiile, comparațiile sociale între problemele propriilor copii și cele ale altor familii au condus la o conștientizare profundă a propriei stări, la evaluarea corectă a propriei probleme și la redefinirea raporturilor dintre părinți și copii lor. Studiul a relevat că, de cele mai multe ori, părinții copiilor cu probleme severe se simt mai bine decât cei care au probleme cu un grad redus de dificultate pentru că primii acceptă situația, în timp ce ceilalți încă mai speră că lucrurile se vor îndrepta, iar acest fapt ridică nivelul propriu de anxietate. Cu toate acestea, nu de puține ori, după ședințele de grup, indiferent de starea familială, după momentul de introspecție și cel al împărtășirii problemelor, părinții și-au redefinit relația cu proprii copii în termenii „Nu aș schimba locul meu cu niciunul dintre părinții prezenți la acest curs”.

Prin proiectul inițiat și coordonat de conf.univ.dr. Aurora Adina Colomeischi, USV oferă publicului larg rezultate concrete, fundamentate științific și de actualitate pentru părinții care au copii cu CES și pentru specialiștii care lucrează cu aceștia: un raport de cercetare transnațională, un program de intervenție psiho-educațională și socială și un manual pentru construirea stării de bine pentru părinți. Mai multe informații despre starea de bine și/sau modalități concrete de intervenție destinate familiilor care au copii cu CES pot fi consultate la adresa www.psiwell.eu sau prin contactarea cercetătorilor USV la psiwell@usm.ro.

Niciun comentariu

Un produs Blogger.