Guvernul pune cruce minei de uraniu de la Crucea. Exploatarea va fi închisă și cei 300 de angajați vor fi concediați

Singura exploatare minieră de zăcăminte de uraniu din România, cea de la Crucea-Botușana din județul Suceava, unde explorările au debutat în 1965, va fi închisă anul acesta, potrivit planurilor Guvernului, costurile totale de închidere, cu tot cu măsuri de protecție socială pentru mineri, fiind estimate la peste 246 milioane lei, la care se vor adăuga cheltuieli anuale de conservare și monitorizare post-închidere. În acest fel, România va pierde, cel puțin temporar, avantajul de a dispune de un ciclu nuclear complet, compus din extracție de uraniu brut, procesare și fabricare de combustibil nuclear și utilizare finală pentru producerea de energie electrică.

Mina, care aprovizionează centrala nucleară Cernavodă, este exploatată de către Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de către Ministerul Energiei. Sucursala Suceava a CNU are circa 300 de salariați.

"În cadrul procesului de restructurare a activității miniere, titularul de licență a constatat necesitatea închiderii definitive a zăcământului de uraniu Crucea Botușana, județul Suceava. Drept urmare s-au întocmit documentațiile de fundamentare a lucrărilor de închidere, cu includerea cheltuielilor aferente menținerii nivelului impus de lege, pentru factorii de mediu din perioada postînchidere (...). Această etapă vine ca urmare a ineficienței economice a valorificării rezervelor rămase ca urmare a conținutului scăzut al rezervelor exploatabile, în actualele condiții economice depășind cu mult valoarea producției extrase. Față de condițiile geo-miniere existente și a calității rezervelor, nu se cunosc soluții tehnico-economice care să permită îmbunătățirea radicală a parametrilor economici calculați pentru valorificare. Nu există perspectiva pentru a promova rezerve de minereu mai bogate în acest perimetru", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern de aprobare a închiderii minei.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a avizat luna aceasta planul de încetare a activității pentru zăcământul Crucea-Botușana.

„Cheltuielile aferente lucrărilor de conservare/închidere și pentru monitorizarea factorilor de mediu se acoperă din sursele proprii ale titularului de licență și din alocațiile bugetare ale Ministerului Energiei, în condițiile legii", se menționează în documentul citat.

Cheltuielile de închidere și reconstrucție ecologică sunt estimate la peste 234 milioane lei, iar cele de protecție socială – la 12,2 milioane lei. La acestea se vor adăuga cheltuieli anuale, cel puțin până în 2028 inclusiv, de 18,6 milioane lei cu conservarea și de 3,95 milioane lei cu monitorizarea post-închidere.

Pentru anul în curs, necesarul de finanțare de la bugetul de stat este estimat la 45 milioane lei, din care 29,4 milioane lei pentru închidere și reconstrucție ecologică și 15,5 milioane lei pentru programul tehnic de conservare.

„Măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute în prezenta hotărâre se acordă cu respectarea normelor naționale și europene în materie. Se menționează că în materia închiderilor de perimetre miniere de uraniu nu există reglementări specifice la nivel european care să stabilească modalitatea si procedura de acordare a unor astfel de ajutoare de stat. Pentru conformitate, inițiatorul va solicita asistență de specialitate din partea Consiliului Concurenței, pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor asumate de România în acest domeniu, în calitate de stat membru al Uniunii Europene", precizează Guvernul.

Programul de guvernare al actualului Executiv prevede deschiderea unei noi mine de uraniu de către compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei de la Cernavodă. Primăvara trecută, acționarii Nuclearelectrica au aprobat inițierea demersurilor în vederea transferului licenței de concesiune a activității de exploatare a uraniului în perimetrul Tulgheș-Grințieș (județul Neamț) de la CNU la SNN.

Intenția este însă departe de a fi una nouă. Ministerul Energiei a plătit în 2011 peste 10 milioane lei pentru un studiu de fezabilitate comandat de CNU în vederea deschiderii unei noi exploatări miniere de uraniu în Carpații Orientali, la Tulgheș-Grințieș, care să înlocuiască actuala mină Crucea, unde zăcământul era de pe atunci pe cale de epuizare. Studiul a fost întocmit și plătit degeaba pentru că, de atunci și până acum, niciun Guvern nu a aprobat investiția, estimată în 2013 la circa 407 milioane lei, cu tot cu TVA. Un proiect de hotărâre de guvern în acest sens a fost elaborat în 2013, însă nu a mai fost adoptat pentru că nu au fost găsite surse de finanțare pentru demararea investiției. Mai mult, Curtea de Conturi a constatat în 2012 mai multe ilegalități cu privire la atribuirea și derularea contractului de realizare a studiului de fezabilitate, iar justiția i-a dat dreptate.

Instanța de judecată a respins la finalul anului trecut solicitările mai multor creditori de intrare în insolvență a CNU, principalul furnizor de combustibil pentru centrala nucleară Cernavodă operată de Nuclearelectrica.

AGA Nuclearelectrica din martie anul trecut a aprobat și declanșarea procedurilor de cumpărare de către operatorul centralei Cernavodă a activelor sucursalei Feldioara a CNU. Anterior, SNN demarase o licitație pentru "servicii de consultanță necesare realizării analizei de tip due dilligence (tehnic, mediu, financiar, juridic) în vederea unei potențiale preluări de catre SN Nuclearelectrica SA a liniei de procesare a concentratului de uraniu (CTU/U3O8) de la Compania Națională a Uraniului (CNU) - Sucursala Feldioara".

În februarie 2020, Comisia Europeană constatase că diversele măsuri de sprijin adoptate în ultimii ani de către autoritățile de la București în beneficiul CNU nu ar fi în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate, iar statul trebuie să recupereze de la companie un ajutor pentru salvare incompatibil în valoare de 13 milioane euro, pe care CNU l-a primit în 2016, plus dobânda.

"În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2020, pentru producția de combustibil nuclear s-a consumat pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu la un preț mediu de 510,91 lei/kg, provenită din stocul existent la 1 ianuarie 2020 și din achizițiile de la furnizorii CNU – Sucursala Feldioara și Cameco Marketing Inc. Canada", se menționează în raportul SNN pe primele 9 luni ale anului trecut.

În martie 2019, Guvernul a adoptat o Hotărâre de aprobare a modalității de stabilire a prețului reglementat cu care CNU să vândă dioxid de uraniu către Nuclearelectrica, în baza unei legi intrate în vigoare în vara anului 2018 pentru sprijinirea CNU, aflată într-o situație financiară dificilă.

În februarie 2020, Agenția de Aprovizionare cu Combustibili a EURATOM, instituția UE care se ocupă de securitatea aprovizionării în domeniul nuclear în spațiul comunitar, a refuzat să aprobe o tranzacție prin care SNN urma să cumpere 70 de tone de dioxid de uraniu de la CNU la preț reglementat, cu motivarea că prețul respectiv, stabilit conform legislației românești, ar fi fost cu aproape 50% mai mare decât cel pe care SNN putea să-l obțină în condiții de piață de la furnizorul canadian Cameco.

Bugetul de venituri și cheltuieli pe 2020 al CNU, aprobat de Guvern în noiembrie, prevedea plăți restante de 50 milioane lei la finalul anului. Conform actului normativ, compania urma să termine anul trecut cu un profit net de 1,36 milioane lei, rezultat din venituri de 104,58 milioane lei și cheltuieli de 103,21 milioane lei, cu un număr de circa 800 de salariați.

Niciun comentariu

Un produs Blogger.