Cum se fraudau examenele auto la Suceava. Gruparea folosea tehnologie de ultimă oră

Procurorii au stabilit cum se fraudau examenele auto la Suceva și ce mijloace tehnice foloseau folosea gruparea infracțională pentru a nu fi descoperită.

Un număr de 13 persoane au fost puse sub acuzare de procurorii DNA, la Suceava pentru fraudă. Ancheta a stabilit că cei 13 au fost implicați în fraudarea examenelor pentru obținerea de permise auto. Liderii acestei grupării au fost, conform procurorilor, comisarul șef Radu-Ionuț Obreja și agentul de poliție Gheorghe-Ionel Perijoc.

Potrivit anchetatorilor, promovarea examenului auto costa, între 300 – 1500 euro la traseu. De asemenea, pentru examenul teoretic, gruparea solicita între 3.000-6.000 euro.

Conform DNA, din gruparea infracțională au făcut parte majoritatea lucrătorilor de poliție din cadrul SPCRPCIV Suceava. Perijoc Gheorghe Ionel a fost legătura între examinatori și cei care intermediau aceste aranjamente. Aceștia din urmă făceau rost de clienți și se asigurau că se plătea mita solicitată.
Polițiștii corupți de la „Permise” Suceava, trimiși în judecată.

Cum se fraudau examenele auto la Suceava

Ancheta în acest caz a fost demarată în ianuarie 2020. Cu acest prilej, procurorii au stabilit și mecanismul prin care erau fraudate examenele auto.

Conform Justnews, agentul de poliție Gheorghe Ionel Perijoc primea, înainte de examenul de traseu, numele și fotografiile „clienților”. Este vorba despre candidații dispuși să plătească pentru a promova proba practică.

Polițistul centraliza datele candidaților, iar după ce se stabileau programările pentru examen, lua legătura cu examinatorii acestora. Anchetatorii au stabilit că mecanismul a fost pus la punct foarte bine, iar toată lumea știa ce trebuie să facă. Era suficient ca Perijoc să pronunțe numele unui candidat, iar cei implicați știau că acesta urma să plătească pentru a trece examenul.

Cum era fraudată proba teoretică

Pentru fraudarea probei teoretice, gruparea de al Suceava a pus la punct o metodă și mai sofisticată. Înainte de a intra în sala de examinare, „clientul” era costumat cu o vestă pe care era montată o camera video. În timpul probei, acesta transmitea imagini cu chestionarul de rezolvat, la distanță, unui complice. El transmitea răspunsurile corecte prin intermediul unei căști audio minuscule pe care o primea candidatul.

De altfel, pentru a evita orice problemă, acestuia acestuia îi era indicat un anumit computer și i se spunea cum trebuie să se așeze pentru ca videocamera să preia imaginile. Această modalitate de fraudare a examenului teoretic foarte eficientă.
Mai nouă Mai veche