Groapa de gunoi Mestecăniș ajunge pe masa Curții Europene de Justiție! Magistrații Curții de Apel Târgu Mureș au cerut pronunțarea unei decizii privind accesul în justiție pe probleme de mediu

Victorie importantă a Societății de avocatură Plopeanu & Ionescu în dosarul privind anularea autorizațiilor de construire pentru Groapa de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș. Curtea de Apel Târgu Mureș a hotărât să sesizeze Curtea Europeană de Justiție pentru a stabili dacă societatea de avocatură poate sta în justiție pentru a apăra un interes public general în probleme de mediu. Procesul pentru anularea autorizației de construire va fi suspendat până la pronunțarea unei decizii a Curții Europene de Justiție.

Cum s-a ajuns la această decizie?

La 3 octombrie 2018, Societatea Civilă Profesională de Avocați Plopeanu & Ionescu a înregistrat la Tribunalul Cluj o solicitare de anulare hotărârilor Consiliului Local Pojorâta și autorizațiilor de construire ale Gropii de Gunoi din vârful Pasului Mestecăniș. O cerere de intervenție în interes propriu a formulat și Aristide Maxim Samuilă, cel mai vocal contestatar al gropii de gunoi. 

La 7 februarie 2019, Tribunalul Cluj a admis excepția privind lipsei calităţii procesuale active și excepţia lipsei de interes în formularea cererii de chemare în judecată în cazul Societății de avocatură Plopeanu & Ionescu și pe cale de consecință a respins cererea de chemare în judecată ca fiind forumată de o persoană fără calitate procesuală activă și fără interes în cauză. 
Mai exact, judecătorii Tribunalului Cluj au apreciat că o societate civilă de avocați nu poate sta în jusitițe în apărarea unui interes public general privind probleme de mediu. 

La 19 aprilie 2019, într-un dosar disjuns din cel inițial, Tribunalul Cluj a respins cererea de intervenție a lui Aristide Maxim Samuilă, considerând că s-a prescris teremenul în care putea formula plângere prealabilă pentru anularea actelor administrative privind Groapa de gunoi Mestecăniș. 

La 29 septembrie 2019, Curtea de Apel Cluj a admis recursul declarat de Societatea de avocatură Plopeanu & Ionescu, a casat sentința Tribunalului Cluj și a trimis cauza spre rejudecare. A fost o decizie istorică privind accesul în justiție pe probleme de mediu. 

Însă ulterior pronunțării acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât însă ca judecarea recursului să fie strămutată la Curtea de Apel Târgu Mureș. Pentru că hotărârea ÎCCJ nu a fost motivată, Societatea de avocatură Plopeanu & Ionescu a făcut plângere la CEDO. 

Judecarea dosarului la Curtea de Apel Târgu Mureș a început la sfârșitul anului trecut.

Miercuri, după mai multe amânări, magistrații Curții de Apel Târgu Mureș au admis solicitarea avocaților Plopeanu și Ionescu și au solicitat Curții Europene de Justiție să stabilească dacă societatea de avocatură poate sta în jusitiție în apărarea interesului public general al populației în probleme de mediu și dacă poate solicita anularea actelor administrative privind construirea gropii degunoi Mestecăniș. 

În baza Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, magistrații Curții de Apel Târgu Mureș au transmis Curții Europene de Justiție trei întrebări pentru care solicită răspunsuri. 

Cele trei întrebări la care va răspunde Curtea Europeană de Justiție: 

  • 1. Articolul 47 paragraf 1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, coroborat cu articolul 19 paragraf 1 teza a doua din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 2 pct. 4 coroborat cu articolul 9 alineatul (3) din Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus (Danemarca) la 25 iunie 1998 și aprobată în numele Comunității Europene prin Decizia 2005/370/CE a Consiliului din 17 februarie 2005 trebuie interpretate în sensul că noţiunea de „public” include o entitate juridică precum o societate civilă profesională de avocaţi, care nu se prevalează de afectarea vreunui drept sau interes al acestei entităţi, ci mai degrabă de drepturi şi interese ale persoanelor fizice, avocaţii care constituie respectivă forma de organizare a profesiei, precum şi dacă o asemenea entitate poate fi asimilată în sensul art. 2 pct. 4 din Convenţie unui grup de persoane fizice ce acţionează prin mijlocirea unei asociaţii sau organizaţii.

  • 2. În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, ţinând seama de obiectivele articolul 9 alineatul (3) din Convenţie, cât şi de obiectivul protecţiei jurisdicţionale efective a drepturilor conferite de dreptul Uniunii, dacă art. 9 alin. 3 din Convenţie, respectiv art. 47 paragrafele 1 şi 2 din Carta Europeană a Drepturilor Omului coroborat cu art. 19 paragraf 1 teza a doua din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul că se opune unei dispoziţii din dreptul intern care condiţionează accesul la justiţie a unei astfel de societăţi profesionale civile de avocaţi de justificarea unui interes propriu sau de împrejurarea ca prin promovarea acţiunii să fie urmărită protejarea unei situaţii juridice în legătură directă cu chiar scopul urmărit la constituirea respectivei forme de organizare, în speţă a unei societăţi civile profesionale de avocaţi.

  • 3. În cazul unor răspunsuri afirmative la prima şi a doua întrebare sau independent de răspunsurile la cele două întrebări formulate anterior, articolul 9 alin. 3, 4, 5 din Convenţie, articolul 9 alin. 3 din Convenţie, respectiv art. 47 paragrafele 1 şi 2 din Carta Europeană a Drepturilor Omului coroborat cu art. 19 paragraf 1 teza a doua din Tratatul instituind Uniunea Europeană trebuie interpretate în sensul că sintagma ca remediul adecvat şi efectiv, inclusiv adoptarea unei hotărâri judecătoreşti, „ ... să nu coste foarte mult” presupun reguli şi/sau criterii de a limita costurile care pot fi puse în sarcina părţii procesuale care a căzut în pretenţii, în sensul ca instanţa naţională să se asigure de respectarea cerinţei privind lipsa unui cost prohibitiv ţinând cont de interesul persoanei care doreşte să îşi apere drepturile, cât şi de interesul general legat de protecţia mediului.

Magistrații Curții de Apel Târgu Mureș au dispus suspendare judecății până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărârii preliminare. Decizia poate fi atacată cu recurs pe durata suspendării.

Prevederile normative la care face referire hotărârea Curții de Apel Târgu Mureș 

Art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene: 

„Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți garantate de dreptul Uniunii sunt încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe judecătorești, în conformitate cu condițiile stabilite de prezentul articol.
Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, public și într-un termen rezonabil, în fața unei instanțe judecătorești independente și imparțiale, constituită în prealabil prin lege. Orice persoană are posibilitatea de a fi consiliată, apărată și reprezentată.”

Art. 19, aliniatul 1 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene:

„(1) Curtea de Justiție a Uniunii Europene cuprinde Curtea de Justiție, Tribunalul și tribunale specializate. Aceasta asigură respectarea dreptului în interpretarea și aplicarea tratatelor.
Statele membre stabilesc căile de atac necesare pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii.”

Art. 9, aliniatele 3-5 din Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu

„(3) În plus față de căile de atac prevăzute la alineatele (1) și (2) și fără a le aduce atingere, fiecare parte se asigură că, în cazul în care îndeplinesc criteriile prevăzute de legislația internă proprie, în cazul în care acestea există, membrii publicului au acces la proceduri administrative sau judiciare pentru a contesta acțiuni și omiteri ale persoanelor fizice și ale autorităților publice care contravin dispozițiilor legislației interne proprii privind mediul.

(4) În plus față de alineatul (1) și fără a-i aduce atingere, procedurile prevăzute la alineatele (1), (2) și (3) prevăd căi de atac adecvate și eficiente, inclusiv prin măsuri provizorii, după caz, și sunt oneste, echitabile, oportune și nu exagerat de costisitoare. Deciziile luate în conformitate cu prezentul articol sunt pronunțate sau consemnate în scris. Hotărârile judecătorești și ale altor organisme, după caz, sunt puse la dispoziția publicului. 

(5) Pentru o mai mare eficiență a dispozițiilor prezentului articol, fiecare parte se asigură că publicului i se furnizează informații privind accesul la căile de atac administrative și judiciare și se preocupă de stabilirea unor mecanisme de asistență adecvate pentru îndepărtarea sau reducerea barierelor financiare și de altă natură din calea accesului la justiție.”

Citește mai departe:

Niciun comentariu

Un produs Blogger.