INTERVIU Suceveanul Ștefan Dascălu, imunolog la Universitatea Oxford, lămurește situația vaccinurilor anti-Covid: „Succesul vaccinării în masă din Marea Britanie și Israel se va vedea când relaxarea începe în forță”

Agenția de reglementare a medicamentelor și produselor de sănătate din Marea Britanie (MHRA) a publicat un raport care analizează evenimentele produse da campania de vaccinare între 8 decembrie 2020 și 21 martie 2021. Raportul a conchis că în această perioadă au avut loc 15,8 milioane de inoculări cu vaccinul AstraZeneca și 10,8 milioane cu vaccinul Pfizer/BionTech la prima doză și 2,2 milioane la a doua doză, majoritatea cu vaccinul Pfizer/BionTech.

A fost raportate 40883 de incidente pentru vaccinul Pfizer și 99817 pentru vaccinul AstraZeneca, care au fost declarate “Cartonaș galben”, dar care nu sunt neapărat efecte secundare. Dintre acestea, au fost raportate 30 de cazuri de cheaguri de sânge, dintre care șapte fatale, toate la vaccinații cu AstraZeneca.

Imunologul Ștefan Dascălu, doctorand al Universității Oxford, a comentat rezultatele acestui studiu pe întreaga populație vaccinată în UK într-un interviu acordat G4Media.

Ștefan Dascălu: La momentul de față din documentul acesta reiese faptul că nu există o incidență semnificativ mai mare a acestor evenimente nefericite în cadrul populației vaccinate, comparativ cu populația nevaccinată. Deci practic, din cauza acestui număr foarte mare de oameni care au primit vaccinul, invariabil, prin coincidență de așteptăm la detectarea unor astfel de evenimente pur și simplu prin faptul că sunt foarte mulți oameni care au primit vaccinul și în același timp mare parte dintre ei au deja comorbidități și sunt foarte în vârstă.

Deci practic ne așteptăm ca din acest număr foarte mare de oameni să existe și astfel de cazuri care să nu aibă legătură cu vaccinul. Chiar și așa, cazurile respective au fost evaluate individual. Asta înseamnă că în urma raportării acestor cazuri ne-am uitat să vedem exact care au fost particularitățile fiecărui caz, tocmai pentru a evalua cu exactitate dacă există această legătură posibilă între administrarea vaccinului și evenimentele medicale respective.

Acest lucru de altfel nu s-a demonstrat, a fost demonstrat tocmai opusul că administrarea vaccinurilor rămâne sigură și chiar că incidența acestor cazuri este mai mică la populația vaccinată decât ne-am fi așteptat la populația nevaccinată.

Reporter: Bun, dar s-a făcut comparația între vaccinul Pfizer/BionTech și vaccinul AstraZeneca și chiar dacă nu este o diferență statistic semnificativă, accidentele mortale s-au produs numai la vaccinații cu AstraZeneca, nu și la cei cu Pfizer/BionTech.

Ștefan Dascălu: Dacă ne aducem aminte, la începutul administrării vaccinului Pfizer au fost acele raportări de cazuri, în Suedia parcă, cu bătrâni care au decedat la mai puțin de 24 sau 48 de ore de la administrarea vaccinului Pfizer. Și atunci a fost exprimată temerea că vaccinul ar fi contribuit la producerea acestor evenimente.

Dar în urma evaluării individuale a evenimentelor respective s-a dovedit că evenimentele respective nu aveau de a face cu vaccinul. La fel și la vaccinul Oxford AstraZeneca în momentul de față: numărul mic de decese prezent la vaccinații cu AstraZeneca, nu și la cei cu Pfizer/BionTech nu este suficient de mare prin analiză statistică să fie semnificativ.

Asta înseamnă că prin natura întâmplării ne putem aștepta la astfel de evenimente chiar și fără a detecta unele în anumite cazuri.

Reporter: E acolo noțiunea de cartonaș galben pe care MHRA îl analizează ca incident. În UK mai mult persoane au fost vaccinate cu AstraZeneca decât cu Pfizer/Biontech.

Ștefan Dascălu: Păi tocmai acest număr mai mare de vaccinări AstraZeneca arată că incidența unor astfel de incidente, prin natura întâmplării, poate fi mai mare tocmai pentru că ne uităm la un grup mai mare de oameni.
Iar în urma evaluării individuale reiese că nu există o legătură cauzală între vaccinare și incidentele respective.

Practic recomandările MHRA, dar și Agenției Europene a Medicamentului și ale Organizației Mondiale a Sănătății rămân că vaccinarea este sigură și că beneficiile sunt mult, mult, mult mai mari decât riscurile asociate.

Riscurile există la orice medicament, iar pentru aceste vaccinuri – Oxford AstraZeneca, Pfizer/BionTech și celelalate vaccinuri – riscurile asociate sunt extrem de mici.

Reporter: Trecând la situația din Israel (unde peste jumătate din populație a fost complet vaccinată) și din Marea Britanie (unde majoritatea populației adulte a fost inoculată cu prima doză). În aceste două țări numărul infectărilor deceselor ascăzut dramatic, mai ales comparat cu ceea ce se întâmplă în Europa continentală. Putem să începem să ne gândim la imunitatea “de turmă”?

Ștefan Dascălu: Da, conceptul acesta exista chiar de la începutul pandemiei când se spunea că mulți oameni au suferit infecții asimptomatice și că și-ar fi dezvoltat această imunitate care ulterior va servi la acea imunitate colectivă sau de turmă cum este ea supranumită care reduce practic posibilitatea virusului de a se transmite mai departe.

Să ne gândim la un scenariu extrem de simplu: dacă sunt 10 oameni care nu au mai întâlnit niciodată boala și care practic nu au o protecție sau o imunitate împotriva virusului, acesta se poate răspândi foarte ușor.

În schimb, dacă din acei 10 oameni să zicem patru sau cinci deja au suferit boala, au anticorpi și reduc în acest fel șansele ca virusul să se transmită la restul oamenilor, posibilitatea ca virusul să se transmită scade.

Or imunitatea aceasta colectivă se poate dobândi în două moduri: 1) prin infecție naturală și știm că imunitatea individuală în urma infecției naturale nu doar că durează mai puțin timp, dar este și mai slabă; 2) prin vaccinare, iar studiile din Israel, Marea Britanie și chiar Statele Unite arată că imunitatea post-vaccinală poate bloca cu totul infecția. Lucrul acesta se resimte deja la populație când avem un număr foarte mare de oameni care au fost imunizați.

Reporter: Această imunitate la virusul Sars-Cov-2, speculând, poate fi una sezonieră ca la gripa obișnuită sau ar putea deveni permanentă?

Ștefan Dascălu: Este greu de spus în momentul de față pentru că nu cunoaștem reactivitatea pe termen lung și aici nu mă refer neapărat la protecție completă oferită fie de infecție fie de vaccin, dar ne gândim că pur și simplu chiar dacă această imunitate scade în pertinență și în eficacitate pe o durată mare de timp, ea tot va rămâne la un nivel bazal, care poate fi suficient astfel încât să prevină cazurile severe.

Or lucrul acesta va duce, dacă se confirmă, la o adaptare a noastră, a oamenilor, față de această infecție. Deci dacă va exista această imunitate colectivă pe o durată mare de timp, severitatea simptomelor cauzate de infecția cu virusul Sars-Cov-2 va scădea puternic și ne vom aștepta la simptomele unei răceli comune, care de altfel ar fi un scenariu victorios pentru noi ca oameni în fața acestei pandemii, tocmai pentru că este una să suferim infecția și riscul de complicații severe și alta este să suferim o infecție care nu ne cauzează absolut niciun fel de probleme și de pe urma căreia ne revenim imediat.

Reporter: Și ca o concluzie, rezultatele campaniilor de inoculare din Marea Britanie și Israel confirmă justețea strategiei din cele două țări de combatere a pandemiei prin vaccinare?

Ștefan Dascălu: Da, iar aceste efecte vor fi văzute pe deplin odată ce măsurile restrictive vor fi relaxate puternic, tocmai pentru că concomitent cu campania de vaccinare am avut aceste măsuri restrictive, care au dus și ele, în mod inevitabil, la scăderea dramatică a numărului de cazuri și a numărului de spitalizări.

Or acum când relaxarea va începe și va începe în forță, vom vedea că ponderea de infecții severe la numărul zilnic de infecții va fi mai mic, iar acest lucru va demonstra în totalitate faptul că această campanie de vaccinare a avut succes și ne-a oferit rezultatele pe care ni le-am dorit.

Niciun comentariu

Un produs Blogger.