Măsuri, metode și acțiuni desfășurate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava pentru combaterea fenomenului muncii nedeclarate

Măsuri, metode și acțiuni desfășurate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava pentru combaterea fenomenului muncii nedeclarate
În perioada 01.01.2016 – 31.03.2016 activitatea Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava a avut ca obiectiv principal realizarea „Programului de acţiuni al Inspecţiei Muncii pe anul 2016”, a obiectivelor stabilite potrivit Legii nr.108/1999 republicată, a Legii nr. 53/2003 republicată şi a Legii nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Domeniul relaţiilor de muncă
Munca nedeclarată are efecte negative, pe termen scurt și pe termen lung, atât pentru individ, cât și pentru societate. Fenomenul se explică prin faptul că mulți angajatori nu respectă legislația în vigoare. Acesta ia amploare și se manifestă doar cu implicarea celor două părți - angajatorul și angajatul (salariatul). Munca nedeclarată duce la reducerea colectării veniturilor din impozite, iar la nivelul întreprinderilor se diminuează din concurență și din randamentul productivității. Pe lângă faptul că angajatorii au mai puține obligații financiare deoarece practică munca nedeclarată, aceștia nu își îndeplinesc obligațiile asumate în fața legii, astfel devenind concurenți neloiali pentru toți ceilalți angajatori care respectă legea.
În ceea ce privește securitatea socială, munca nedeclarată și achitarea salariilor în plic au implicații grave pentru sistemul asigurărilor sociale și de sănătate, pentru respectarea dreptului la pensie și dreptului la asigurări împotriva accidentelor la locul de muncă.
Pot fi descrise două situații clasice de muncă la negru, care pot avea loc atât în sectorul formal, cât și cel informal:
- situația în care lucrătorul muncește fără contract de muncă, fie că este conștient de acest fapt sau nu, indiferent că este vorba de muncă ocazională, perioadă de încercare, activitate pentru o perioadă limitată sau nelimitată;
- situația în care angajatul are contract de muncă, dar acesta fie menționează un salariu mai mic decât cel real (deseori salariul minim garantat la nivel național), diferența fiind achitată în mod neoficial și, prin urmare, fiind nedeclarată („salariul în plic").


Din punctul de vedere al lucrătorului, angajații care se află în situații de muncă la negru nu pot beneficia de protecția oferită de legislația muncii, în special, în privința salariului, asigurărilor sociale și medicale, siguranței la locul de muncă, formării profesionale. Din punctul de vedere al angajatorilor ,,buni" (cei care respectă legislația muncii și cea fiscală), practica muncii la negru este un factor de distorsiune al concurenței loiale pe piața muncii.

Activitatea de control în domeniul relaţiilor de muncă vizează îndeosebi, modul în care unităţile din sectorul public, mixt, privat precum şi alte categorii de angajatori respectă prevederile legislaţiei muncii referitoare la încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă, modul de selecţie şi plasare a forţei de muncă în străinătate şi angajarea persoanelor străine în ţară, clauzele înscrise în contractul individual de muncă şi respectarea acestora de către angajatori, modul de completare şi condiţiile de păstrare a carnetelor de muncă, combaterea muncii la negru şi a diverselor forme de discriminare, respectarea procedurilor legale privind protecţia maternităţii la locul de muncă şi plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului, modul de folosire al forţei de muncă şi alte aspecte generate de derularea raporturilor de muncă.

Principalele direcţii de activitate ale corpului de control sunt:
- Acţiuni de depistare a muncii fără forme legale;
- Campanii naţionale;
- Soluţionarea scrisorilor şi a sesizărilor primite de la cetăţeni, sau de la alte instituţii;
- Depistarea formelor de exploatare a muncii copilului.
Pentru realizarea obiectivelor stabilite în Programul Cadru, în domeniul relaţiilor de muncă, s-au desfăşurat acţiuni de control tip campanie, tematice şi de fond, cu caracter preventiv, vizând toate categoriile de angajatori.

Întrucât munca nedeclarată are o serie de implicaţii negative atât la nivel economic cât si la nivel social, reducerea fenomenului de muncă nedeclarată a constituit si constituie o preocupare constantă la nivelul instituţiei noastre. Conceptul de muncă nedeclarată (cunoscută şi sub denumirea de muncă la negru) reprezintă acea activitate prestată de un salariat pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava prin activitatea sa, atrage atenţia tuturor cetăţenilor români asupra riscurilor la care se expun acceptând să muncească fără a avea forme legale de angajare, oriunde ar lucra, în ţară sau în străinătate. Neplata salariului sau faptul că angajatorii nu întocmesc lucrătorilor contracte individuale de muncă sunt cele mai frecvente încălcări ale legislaţiei muncii, reclamate atât inspectoratului teritorial de muncă cât şi Inspecţiei Muncii, în primul trimestru al anului 2016. De asemenea, atragem atenţia că, pentru persoanele care lucrează fără forme legale, nu există nici un fel de protecţie în caz de accident de muncă şi nici în caz de îmbolnăvire profesională. Perioada lucrată la negru nu constituie vechime în muncă. Astfel, la atingerea limitei de vârstă, persoana în cauză nu îndeplineşte condiţia de vechime pentru a beneficia de pensie. În caz de îmbolnăvire, persoana încadrată fără forme legale nu beneficiază de concediu medical plătit şi, după caz, de pensie de boală sau handicap. Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor şi pentru a îndeplini unul dintre obiectivele principale ale Inspecţiei Muncii, scăderea incidenţei muncii nedeclarate, la nivelul Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au fost şi vor fi întreprinse acţiuni şi campanii privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată în domenii susceptibile utilizării frecvente a acesteia, a muncii tinerilor şi copiilor: construcţii, fabricarea produselor textile şi comercializarea acestora, fabricarea încălţămintei şi comercializarea acesteia, prelucrarea şi conservarea cărnii/peşte şi a produselor din carne/peşte şi comercializarea acestora, fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase, depozitarea şi comercializarea produselor cerealiere şi a produselor de panificaţie, fabricarea şi comercializarea produselor lactate, fabricarea băuturilor alcoolice şi răcoritoare, industria lemnului, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, pază, unităţi care desfăşoară activităţi în staţiuni montane şi de pe litoral, unităţi care desfăşoară activitate pe timpul nopţii (restaurante, baruri, cluburi, discoteci, jocuri de noroc, unităţi de comerţ cu program non stop, unităţi distribuţie carburant), întreţinerea şi repararea autovehiculelor, alte prestări servicii. Aceste acţiuni au fost întreprinse cu sprijinul Inspectoratului de Jandarmi al Judeţului Suceava şi Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Suceava.

Inspectorii de muncă din cadrul instituţiei noastre au fost însoţiţi atât ziua cât şi noaptea în acţiunile de control de lucrători ai Serviciului de Investigare a Fraudelor. Există o permanentă colaborare cu inspectorii de poliţie din cadrul Serviciului Rutier şi ai Serviciului de Ordine Publică.
Pentru sancţionarea angajării ilegale a străinilor şi combaterea muncii nedeclarate desfăşurate de către cetăţenii străini în mod ilegal şi menţinerea unui control corespunzător în domeniul angajării pe bază de contract individual de muncă, în baza protocolului încheiat cu Inspectoratul General pentru Imigrări au fost întreprinse acţiuni mixte de control, existând totodată un schimb permanent de informaţii al lucrătorilor celor două instituţii.

Acţiunile privind diminuarea fenomenului de muncă fără forme legale de angajare s-au concretizat în efectuarea a 663 controale. Din totalul de 129 angajatori sancţionaţi 21 au fost sancţionaţi pentru muncă fără forme legale. Au fost depistate 24 persoane fără forme legale de angajare, 8 persoane depistate ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în registrul general de evidenţă al salariaţilor cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, iar 345 de persoane ale căror contracte individuale de muncă au fost transmise în registrul general de evidenţă al salariaţilor fără respectarea termenului legal prevăzut de art. 4 al.1, lit.a din H.G. nr. 500/2011. Cuantumul de 180.000 lei, al amenzilor aplicate pentru muncă fără forme legale de angajare, reprezintă o pondere de 57% din totalul amenzilor aplicate în primul trimestru al anului 2016, respectiv 315.400 lei la nivelul întregului serviciu, control relaţii de muncă.

În perioada 01.01.2016 - 31.03.2016 inspectorii de muncă au dispus 1.309 de măsuri pentru remedierea neconformităţilor constatate în urma verificărilor efectuate, observându-se o mai bună responsabilizare a angajatorilor în ceea ce priveşte aplicarea normelor legislative în vigoare.
La nivelul Inspecţiei Muncii a fost finalizat Proiectul “Combaterea muncii la negru şi sporirea securităţii muncii în România prin îmbunătăţiri de structură şi proces în cadrul Inspecţiei Muncii“ contribuind la eficientizarea, îmbunătăţirea şi creşterea calităţii activităţii de control a inspectorilor de muncă. Există acum posibilitatea finalizării documentelor de control la sediile angajatorilor, inspectorii de muncă fiind dotaţi cu tehnica necesară.

Prin prisma acestui proiect se urmăreşte ca un număr cât mai mare de controale să fie finalizate la sediile angajatorilor, inspectorii de muncă având acces în orice moment la toate informaţiile necesare întocmirii documentelor de control.



Romeo BUTNARIU
Inspector Şef
Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava

Narcisa CIOLTAN
Consilier,
Compartiment Comunicare şi Relaţii cu Publicul
Mai nouă Mai veche